Connect with us

Social

Clujean: „Modernizarea Moților-Mănăștur este un eșec de proporții. Nu s-au introdus benzi dedicate pentru transport public/Boc una zice, alta face”

Stefan Petre

Published

on

Clujean: „Modernizarea Moților-Mănăștur este un eșec de proporții. Nu s-au introdus benzi dedicate pentru transport public/Boc una zice, alta face”

Activiștii clujeni spun că Primăria a cheltuit în zadar 12 milioane de euro pentru modernizarea Moților-Mănăștur și a străzilor adiacente, dacă transportul public nu este favorizat. În ciuda declarațiilor primarului Emil Boc, Primăria nu a respectat proiectul, așa cum a fost autorizat și avizat, la fel cum la Someș nu a avut capacitatea să respecte filozofia concursului internațional de proiecte bazat pe renaturare, nu pe betonare, punctează activiștii.„Modernizarea’ Moților – Mănăștur și a străzilor adiacente este un eșec de proporții. Să vă spun de ce. Primarul Emil Boc una zice, alta face! Motivul principal pentru care așa zisa modernizare a eșuat este că, în ciuda declarațiilor primarului Emil Boc privind prioritizarea transportului public, nu s-au introdus benzi dedicate pentru transport public. Primăria nu a respectat proiectul, așa cum a fost autorizat și avizat, la fel cum la Someș nu a avut capacitatea să respecte filozofia concursului internațional de proiecte bazat pe renaturare, nu pe betonare.
Pentru ce au fost cheltuiți 12 milioane de euro, din care 5 milioane de euro locali?Mașinile domină transportul publicPrimarul Emil Boc s-a exprimat ca prin acest proiect vom avea o axă Mănăștur – Mărăști care să fie cu benzi dedicate si care să descurajeze traficul auto. Amânarea legată de studiul de trafic privind metroul arata lipsa de curaj a administratiei publice și veșnică problemă a ipocriziei politice românești: una zicem, alta facem. Oricum, sistemul de semaforizări nu avantajează nici șoferii, care s-au plâns că petrec si mai mult timp în trafic. Mai ales, utilizatorii transportului public subt cei mai discriminați, timpii lor de asteptare în trafic sunt de câteva ori mai mari in lipsa benzilor dedicate pe axa vest – est.Sunt biciclistii avantajati?Noua modernizare nu avantajează major nici bicicliștii. Biciclistii ajung din cauza pistei de pe trotuar nu pe Moților unde pot continua pe vechea banda dedicata pentru transport public, ci pe Clinicilor, unde stau in spatele a două rânduri de mașini si un rand de masini marcate. Ori e regândit traseul, ori sunt scoase parcările de pe Clinicilor ca sa ai traseu continuu ca biciclist, nu să stai in noxele traficului auto. Eu am propus, ca sa ma asigur ca e loc de benzi dedicate transportului public, ca pistele pe axa est – vest sa vină pe strazi adiacente, prin cele două campusuri, departe de trafic auto, dar la consultarea publică nu am fost aprobat. Argumentul meu de compromis era, mai ales la vale, ca bicicliștii pot veni in acelasi ritm cu transportul public ca sa imparta banda.Ce facem cu pietonii?Pentru pietoni trotuarele au fost îngustate pe Calea Mănăștur, sacrificiu de inteles pentru transport public dedicat, dar care nu s-a mai facut. Sunt locuri în care pietonii sunt nevoiți sa intre pe pista de biciclete, ca în poză, pentru ca nu mai există trotutar. Alte trotuare au fost prost gandite, in trepte, ca pe Marginașă. Ce face o mamă cu un cărucior? Dar un senior care are căruț de cumpărături, dar un biciclist care o ia la deal pe lângă bicicletă, ca să nu mai vorbim de o persoană cu dizabilități care e dusă la deal de cineva? Văd două soluții aici: pietonii sunt încurajați sa vina pe axa est-vest nu doar pe o arteră poluată, ci si a. prin campusuri, dar si b. pe o noua axă, departe de trafic, prin Gradini Mănăștur – Fabrica de Bere pe cornișă, dar asta însemna ceva exproprieri si garduri mutate de la noile blocuri si vechile case pentru o axă pe care puțini in administrație o intrevad pentru ca nu merg pe jos.Calitatea spațiului publicSpațiile publice sunt de proastă calitate! Cine vine pe Marginașă, colț cu USAMV sa respire noxele de la zeci de mii de mașini zilnice in spatiul strâmt din poze? Când ai campusuri frumoase, verzi în jur? Cine iti vine lumea la Canalul Morii daca nu faci trepte si întorci oamenii cu spatele la apă. De ce nu ai expropriat curtea de langa Canalul Morii ca sa faci o grădină pe bune, cu o primă intervenție de renaturare la Canal? Ce e cu pereții astia calcan în spațiul public (aici chiar văd artiști clujeni sa înfrumusețeze peretii)? Cum e posibil ca după ce avem in atatea strategii administrative și activări civice legate de importanta apelor noi sa facem tot un zid la Paraul Popii din campusul USAMV, o statie meschina si un trotuar îngust in loc de o mică piațetă cu vedere la apă si copaci? Credeți ca sare cineva prin apă și prin malul abrupt dacă se renunta partial la zidul campusului? Malul e mai inalt decât zidul daca se teme cineva ca pătrunde în campus”, a transmis Adrian Dohotaru, activist civic, pentru Clujul civic.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adoptă un câine din Cluj-Napoca și fii parte din schimbare!

Stefania Heinz

Published

on

“Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adopții și Acțiuni la Cluj-Napoca”

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în colaborare cu Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, marchează Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân, sărbătorită în data de 4 aprilie, printr-o serie de inițiative menite să promoveze adopțiile de câini fără stăpân.

Edilul Emil Boc subliniază faptul că, la Cluj-Napoca, politica privind câinii fără stăpân este una umană, neadoptându-se măsuri de eutanasie, iar la centrul de adăpost de pe strada Bobâlnei se asigură îngrijirea a sute de câini care așteaptă o nouă familie. Procesul de adopție este gratuit și deschis tuturor celor interesați.

Locuitorii Clujului sunt invitați să participe la Centrul de Tratare și Întreținere Câini fără Stăpân și Animale Abandonate de pe strada Bobâlnei nr. 65, în cadrul unui eveniment care se va desfășura pe parcursul a două zile.

Programul acțiunii este următorul:

  • Joi, 4 aprilie 2024, între orele 10:00 și 20:00
  • Sâmbătă, 6 aprilie 2024, între orele 10:00 și 14:00

Evenimentul va include participarea unor organizații implicate în protecția animalelor, precum și asistență din partea medicilor veterinari ai centrului, care vor oferi sfaturi și informații referitoare la îngrijirea animalelor.

Documentele necesare pentru adopție includ:

  • Act de identitate (carte de identitate / pașaport)
  • Act de proprietate pentru spațiul destinat animalului (CF / contract de vânzare-cumpărare / dovadă a plății impozitului)
  • Adeverință de angajat sau cupon de pensie / dovadă a oricărei alte surse de venit.

Anul trecut, aproape 300 de câini vagabonzi au fost capturați la Cluj-Napoca, iar 90% dintre aceștia au fost deja adoptați, reflectând un interes crescut din partea comunității pentru aceste animale

nevoiase.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Incident scandalos la Mega Image din Cluj: Garanția pe ambalaje ignorată, tinerii trimiși la plimbare cu sticle și PET-uri

Stefan Petre

Published

on

Sistemul de Garanție Returnare (SGR), impus obligatoriu în toate magazinele din România, pare a fi o glumă proastă în practică. Numeroase plângeri au fost înregistrate, evidențiind faptul că nu toate magazinele preiau PET-urile și sticlele marcate cu semnul “Ambalaj cu garanție”, iar acest lucru continuă să fie o problemă nerezolvată.

Recent, un incident de acest fel a fost observat de un reporter de la Știri de Cluj, pe strada Regele Ferdinand, la un magazin Mega Image. Doi tineri au ajuns la casă cu două plase pline cu PET-uri și sticle, însă angajații au reacționat iritat când au fost întrebați despre procedura de returnare a ambalajelor. Un agent de pază a intervenit amabil și a solicitat ajutorul unui angajat pentru a ghida cei doi tineri, care doreau să afle în care dintre cele două containere să introducă ambalajele.

Cu toate acestea, persoana de la casă a declarat că nu are timp, în timp ce o colegă de pe rafturi le-a comunicat ferm că nu vor prelua ambalajele și i-a trimis să încerce la alt magazin. “Nu le preluăm”, a fost răspunsul scurt, fără a oferi alte explicații.

Tinerii ne-au mărturisit că au cumpărat produsele de la Mega Image și au încercat să returneze ambalajele și la magazinul de pe strada Eroilor, unde au primit aceeași reacție dezamăgitoare. De la magazinul de pe Regele Ferdinand au fost trimiși la Carrefour, în zona centrală, cu speranța că acolo vor reuși să returneze ambalajele.

SGR, sistemul de garanție-returnare, presupune reținerea unei garanții de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă ce urmează să fie restituită consumatorilor imediat ce ambalajele folosite sunt returnate în orice magazin din România. Cu toate acestea, se pare că unităților mici nu le este profitabil să gestioneze aceste ambalaje și, prin urmare, refuză să le preia. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficacitatea și aplicabilitatea reală a sistemului SGR în practică.

Sursa foto: StirideCluj.ro

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite