Connect with us

Social

Clujean: „Modernizarea Moților-Mănăștur este un eșec de proporții. Nu s-au introdus benzi dedicate pentru transport public/Boc una zice, alta face”

Stefan Petre

Published

on

Clujean: „Modernizarea Moților-Mănăștur este un eșec de proporții. Nu s-au introdus benzi dedicate pentru transport public/Boc una zice, alta face”

Activiștii clujeni spun că Primăria a cheltuit în zadar 12 milioane de euro pentru modernizarea Moților-Mănăștur și a străzilor adiacente, dacă transportul public nu este favorizat. În ciuda declarațiilor primarului Emil Boc, Primăria nu a respectat proiectul, așa cum a fost autorizat și avizat, la fel cum la Someș nu a avut capacitatea să respecte filozofia concursului internațional de proiecte bazat pe renaturare, nu pe betonare, punctează activiștii.„Modernizarea’ Moților – Mănăștur și a străzilor adiacente este un eșec de proporții. Să vă spun de ce. Primarul Emil Boc una zice, alta face! Motivul principal pentru care așa zisa modernizare a eșuat este că, în ciuda declarațiilor primarului Emil Boc privind prioritizarea transportului public, nu s-au introdus benzi dedicate pentru transport public. Primăria nu a respectat proiectul, așa cum a fost autorizat și avizat, la fel cum la Someș nu a avut capacitatea să respecte filozofia concursului internațional de proiecte bazat pe renaturare, nu pe betonare.
Pentru ce au fost cheltuiți 12 milioane de euro, din care 5 milioane de euro locali?Mașinile domină transportul publicPrimarul Emil Boc s-a exprimat ca prin acest proiect vom avea o axă Mănăștur – Mărăști care să fie cu benzi dedicate si care să descurajeze traficul auto. Amânarea legată de studiul de trafic privind metroul arata lipsa de curaj a administratiei publice și veșnică problemă a ipocriziei politice românești: una zicem, alta facem. Oricum, sistemul de semaforizări nu avantajează nici șoferii, care s-au plâns că petrec si mai mult timp în trafic. Mai ales, utilizatorii transportului public subt cei mai discriminați, timpii lor de asteptare în trafic sunt de câteva ori mai mari in lipsa benzilor dedicate pe axa vest – est.Sunt biciclistii avantajati?Noua modernizare nu avantajează major nici bicicliștii. Biciclistii ajung din cauza pistei de pe trotuar nu pe Moților unde pot continua pe vechea banda dedicata pentru transport public, ci pe Clinicilor, unde stau in spatele a două rânduri de mașini si un rand de masini marcate. Ori e regândit traseul, ori sunt scoase parcările de pe Clinicilor ca sa ai traseu continuu ca biciclist, nu să stai in noxele traficului auto. Eu am propus, ca sa ma asigur ca e loc de benzi dedicate transportului public, ca pistele pe axa est – vest sa vină pe strazi adiacente, prin cele două campusuri, departe de trafic auto, dar la consultarea publică nu am fost aprobat. Argumentul meu de compromis era, mai ales la vale, ca bicicliștii pot veni in acelasi ritm cu transportul public ca sa imparta banda.Ce facem cu pietonii?Pentru pietoni trotuarele au fost îngustate pe Calea Mănăștur, sacrificiu de inteles pentru transport public dedicat, dar care nu s-a mai facut. Sunt locuri în care pietonii sunt nevoiți sa intre pe pista de biciclete, ca în poză, pentru ca nu mai există trotutar. Alte trotuare au fost prost gandite, in trepte, ca pe Marginașă. Ce face o mamă cu un cărucior? Dar un senior care are căruț de cumpărături, dar un biciclist care o ia la deal pe lângă bicicletă, ca să nu mai vorbim de o persoană cu dizabilități care e dusă la deal de cineva? Văd două soluții aici: pietonii sunt încurajați sa vina pe axa est-vest nu doar pe o arteră poluată, ci si a. prin campusuri, dar si b. pe o noua axă, departe de trafic, prin Gradini Mănăștur – Fabrica de Bere pe cornișă, dar asta însemna ceva exproprieri si garduri mutate de la noile blocuri si vechile case pentru o axă pe care puțini in administrație o intrevad pentru ca nu merg pe jos.Calitatea spațiului publicSpațiile publice sunt de proastă calitate! Cine vine pe Marginașă, colț cu USAMV sa respire noxele de la zeci de mii de mașini zilnice in spatiul strâmt din poze? Când ai campusuri frumoase, verzi în jur? Cine iti vine lumea la Canalul Morii daca nu faci trepte si întorci oamenii cu spatele la apă. De ce nu ai expropriat curtea de langa Canalul Morii ca sa faci o grădină pe bune, cu o primă intervenție de renaturare la Canal? Ce e cu pereții astia calcan în spațiul public (aici chiar văd artiști clujeni sa înfrumusețeze peretii)? Cum e posibil ca după ce avem in atatea strategii administrative și activări civice legate de importanta apelor noi sa facem tot un zid la Paraul Popii din campusul USAMV, o statie meschina si un trotuar îngust in loc de o mică piațetă cu vedere la apă si copaci? Credeți ca sare cineva prin apă și prin malul abrupt dacă se renunta partial la zidul campusului? Malul e mai inalt decât zidul daca se teme cineva ca pătrunde în campus”, a transmis Adrian Dohotaru, activist civic, pentru Clujul civic.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Magia Nopții la Cluj Never Sleeps, surprinsă de fotograful Lucian Nuță

Egon Kilin

Published

on

Weekendul trecut, Clujul a fost din nou cuprins de farmecul nopții, odată cu ediția spectaculoasă Cluj Never Sleeps. Pe strada Iuliu Maniu, locul unde istoria se întâlnește cu energia urbană, trupa Eternal Flames a încins atmosfera cu un show de foc plin de emoție, lumină și adrenalină. 🔥🌙

În mijlocul acestui spectacol vizual impresionant, fotograful Lucian Nuță a reușit să surprindă esența momentului în imagini de o forță rară – cadre care redau nu doar mișcarea flăcărilor, ci și vibrația publicului, conexiunea dintre artiști și oraș, și acel „ceva” magic ce transformă o noapte de vară într-o amintire de neuitat. ✨

📷 Lucian este cunoscut pentru talentul său de a captura momente autentice, iar seria de fotografii de la Cluj Never Sleeps dovedește încă o dată măiestria sa. Fiecare imagine transmite povestea unei nopți în care arta, pasiunea și orașul au bătut la unison.

#cluj #clujulmagic #clujneversleeps #eternalflames #luciannuta #artaînstradă #noapteamagică

Foto: Lucian Nuta

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

De ce și-a părăsit o tânără viața construită în Cluj pentru a se întoarce la Timișoara

Alex Campian

Published

on

Pentru mulți tineri din România, comparația între Cluj-Napoca și Timișoara devine inevitabilă – mai ales atunci când aleg o facultate sau își caută un loc de muncă. Cele două orașe, considerate centre universitare și economice importante, sunt adesea puse față în față în funcție de oportunități, costuri și calitatea vieții.

O tânără care a locuit zece ani în Cluj-Napoca a povestit pe Reddit că se gândește serios să se întoarcă în orașul natal, Timișoara. După un deceniu în „capitala Ardealului”, aceasta simte că orașul nu mai corespunde așteptărilor și nevoilor sale actuale.

„A fost o perioadă frumoasă, dar în ultimii ani am început să simt că orașul nu-mi mai oferă ce căutam. Prietenii din copilărie sunt în Timișoara, iar cei pe care i-am legat aici fie au plecat, fie ne vedem rar. Nu mai simt același vibe, iar Clujul mi se pare, de ceva vreme, overhyped și scump pentru calitatea vieții oferite, cu prețuri nejustificate”, a explicat ea.

Tânăra a remarcat că Timișoara are un cost al vieții mai accesibil, mai ales în privința chiriilor și a locuințelor. În plus, ea i-a provocat pe alți români să-și împărtășească experiențele privind cele două orașe.

Un alt utilizator a comentat că numărul mare de clujeni stabiliți în Timișoara poate fi un semn al atractivității orașului din vest. În plus, apropierea de capitale europene precum Budapesta sau Belgrad este un avantaj important.

„Sunt mai mulți clujeni în Timișoara decât timișoreni în Cluj. E un semn, zic eu. În plus, în trei ore ajungi în Budapesta sau Belgrad. De la Cluj, nu prea ai unde merge în același interval. La minusuri: nu ai Untold și nici multe opțiuni de zbor. Vara e foarte cald, fiind zonă de câmpie. Însă oamenii mi se par mai relaxați decât în Cluj, unde există o atitudine pe care n-am înțeles-o niciodată”, a spus acesta.

Un alt român a remarcat că, deși Timișoara este mai plată și lipsită de relief, Clujul oferă acces rapid la natură – munți, păduri și lacuri – ceea ce îl face ideal pentru activități în aer liber.

„În Cluj, la 15 minute cu bicicleta ești în pădure, iar la o oră ai munți și lacuri. În Timișoara ai doar malurile Begăi și ale Timișului, fără mașini. Pe de altă parte, Timișoara e mai aerisită, cu bulevarde largi și prețuri mai decente.”

Un fost locuitor al Clujului, mutat de câțiva ani în Timișoara, spune că orașul bănățean e unul al contrastelor: are un centru spectaculos, dar și cartiere neîngrijite precum Fabric sau Iosefin. În schimb, Clujul e mai uniform, însă cu o dezvoltare urbanistică haotică în zonele periferice, cum ar fi Florești sau Apahida.

„Timișoara are multe palate impresionante, în timp ce în Cluj le numeri pe degete. În centru, Clujul are clădiri mici, de un etaj. Dar Timișoara suferă la capitolul întreținere – multe clădiri istorice sunt în paragină.”

Diferențele se simt și în infrastructura urbană și în prețurile locuințelor. Deși Clujul dispune de un aeroport mai bine conectat, de spitale moderne și de universități apreciate, costul vieții este considerabil mai ridicat.

„Timișoara este încă mai accesibilă pentru un tânăr la început de drum. Chiriile și apartamentele sunt mai ieftine. Deși aeroportul are mai puține zboruri, apropierea de Belgrad și Budapesta compensează”, a explicat un alt comentator.

Tot el subliniază că Timișoara are o climă mai blândă iarna, spre deosebire de Cluj, unde frigul e mai aspru.

„Timișoara e un oraș în care parcă simți că trăiești, iar Clujul a devenit sufocant”, a concluzionat un utilizator care a locuit în ambele orașe.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Prețul cireșelor în Cluj: testăm banca înainte să gustăm!

Alex Campian

Published

on

S-au întors cireșele în piețele din Cluj, dar și-au adus și prețul cu ele – și nu glumim: 60 de lei kilogramul! La banii ăștia, parcă nu mai zici “fruct”, ci “bijuterie comestibilă”.

Cumpărătorii privesc cireșele cu drag, le fotografiază, poate chiar le dau like mental, dar mulți pleacă fără să guste. Unii mai curajoși își iau 100 de grame – cât să împartă cu familia, prietenii, vecinii și eventual să trimită și o poză rudelor din străinătate. Ediție limitată.

Importatorii, în schimb, se bucură – aduc cireșe din afară și le vând în Cluj ca pe trufe rare. Cine are poftă, plătește. Cine nu, se uită și oftează. În curând, s-ar putea să apară și abonamente la cireșe, cu rată lunară și bonus de o sâmbură bonus.

Până atunci, în piață se aud voci:
– „Dați-mi, vă rog, trei cireșe. Una pentru mine, una pentru poză și una de rezervă…”

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom