Connect with us

Social

Un clujean de ispravă a primit titlul de Tezaur Uman Viu, fiind un păstrător al unui obicei aflat pe cale de dispariție – FOTO

Stefan Petre

Published

on

Un clujean de ispravă a primit titlul de Tezaur Uman Viu, fiind un păstrător al unui obicei aflat pe cale de dispariție - FOTO

Clujeanul Simion Drînda a primit titlul onorific ”Tezaur Uman Viu”, în cadrul unei gale care a avut loc joi seara, 21 septembrie, la Teatrul Municipal din Baia Mare, unde au fost premiați cei 12 păstrători și transmițători ai patrimoniului cultural imaterial care au obținut titlu onorific de “Tezaur Uman Viu” 2023.Pe lista premianților care au adus o contribuție deosebită la promovarea și păstrarea patrimoniului cultural din cadrul Galei, care au primit ieri titlul onorific “Tezaur Uman Viu” se află: Chirteș Petruț, Ciocoiu Elena, Ciubotărița Constantin, Drînda Simion, Grosoș Emilia Zamfira, Iosifaru Marilena, Olteanu Gheorghe, Rîza Francisc Vasile, Țeavă Moise, Țîrliman Ileana, Vasile Constantin.
Simion Drînda, de loc din satul Măguri, comuna Măguri-Răcătău, este un meșter celebru care a practicat fierăritul întreaga sa viață, fiind zeci de ani principalul căuaci (n.red. fierar) pe raza celei mai întinse comune clujene.Dosarul de candidatură a fost depus de echipa de cercetare a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, în urma unor vizite în atelierul căuaciului.Simionu Florii, așa cum este cunoscut în zonă, are 72 de ani și provine dintr-o familie de fierari, tatăl și bunicul patern practicând aceeași meserie. A crescut ajutând și învățând de mic în atelierul tatălui său, iar din 1975 (adică la 25 de ani) și-a deschis propria fierărie în care a lucrat intensiv până acum câțiva ani.Fierarul aduce cel de-al 10 titlu TUV pentru Cluj. Aceste distincții onorează contribuția îmsemnată a unor persoane recunoscute de comunitatea lor drept păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente din patrimoniul cultural imaterial.Cine sunt ceilalți români de valoare care au primit titlul onorific de TEZAUR UMAN VIU:Chirteș Petruț (Mureș), domeniul: prelucrarea lemnului;Ciocoiu Elena (Iași), domeniul: port, producerea îmbrăcăminții;Ciubotărița Constantin (Botoșani), domeniul: prelucrarea pieilor și blănurilor – argăsit, cojocărit, curelărit;Drînda Simion (Cluj), domeniul: prelucrarea metalelor-fierărit;Grosoș Emilia Zamfira (Satu Mare), domeniul: port, producerea îmbrăcăminții, podoabe;Iosifaru Marilena (Argeș), domeniul: alte elemente de PCI – Universul copilăriei;Mecleș Dumitru (Maramureș), domeniul: măcinat cereale;Olteanu Gheorghe (Iași), domeniul: spiritualitate – activități ludice;Rîza Francisc Vasile (Mureș), domeniul: spiritualitate – cântăreț de muzică instrumentală la vioară;Țeavă Moise (Prahova), domeniul: spiritualitate – cântăreț (neprofesionist) de muzică instrumentală (individual);Țîrliman Ileana (Botoșani), domeniul: prelucrarea fibrelor și firelor textile: in, cânepă, bumbac, lână;Vasile Constantin (Argeș), domeniul: spiritualitate – cântăreț (neprofesionist) de muzică vocală și instrumentală.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adoptă un câine din Cluj-Napoca și fii parte din schimbare!

Stefania Heinz

Published

on

“Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adopții și Acțiuni la Cluj-Napoca”

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în colaborare cu Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, marchează Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân, sărbătorită în data de 4 aprilie, printr-o serie de inițiative menite să promoveze adopțiile de câini fără stăpân.

Edilul Emil Boc subliniază faptul că, la Cluj-Napoca, politica privind câinii fără stăpân este una umană, neadoptându-se măsuri de eutanasie, iar la centrul de adăpost de pe strada Bobâlnei se asigură îngrijirea a sute de câini care așteaptă o nouă familie. Procesul de adopție este gratuit și deschis tuturor celor interesați.

Locuitorii Clujului sunt invitați să participe la Centrul de Tratare și Întreținere Câini fără Stăpân și Animale Abandonate de pe strada Bobâlnei nr. 65, în cadrul unui eveniment care se va desfășura pe parcursul a două zile.

Programul acțiunii este următorul:

  • Joi, 4 aprilie 2024, între orele 10:00 și 20:00
  • Sâmbătă, 6 aprilie 2024, între orele 10:00 și 14:00

Evenimentul va include participarea unor organizații implicate în protecția animalelor, precum și asistență din partea medicilor veterinari ai centrului, care vor oferi sfaturi și informații referitoare la îngrijirea animalelor.

Documentele necesare pentru adopție includ:

  • Act de identitate (carte de identitate / pașaport)
  • Act de proprietate pentru spațiul destinat animalului (CF / contract de vânzare-cumpărare / dovadă a plății impozitului)
  • Adeverință de angajat sau cupon de pensie / dovadă a oricărei alte surse de venit.

Anul trecut, aproape 300 de câini vagabonzi au fost capturați la Cluj-Napoca, iar 90% dintre aceștia au fost deja adoptați, reflectând un interes crescut din partea comunității pentru aceste animale

nevoiase.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Incident scandalos la Mega Image din Cluj: Garanția pe ambalaje ignorată, tinerii trimiși la plimbare cu sticle și PET-uri

Stefan Petre

Published

on

Sistemul de Garanție Returnare (SGR), impus obligatoriu în toate magazinele din România, pare a fi o glumă proastă în practică. Numeroase plângeri au fost înregistrate, evidențiind faptul că nu toate magazinele preiau PET-urile și sticlele marcate cu semnul “Ambalaj cu garanție”, iar acest lucru continuă să fie o problemă nerezolvată.

Recent, un incident de acest fel a fost observat de un reporter de la Știri de Cluj, pe strada Regele Ferdinand, la un magazin Mega Image. Doi tineri au ajuns la casă cu două plase pline cu PET-uri și sticle, însă angajații au reacționat iritat când au fost întrebați despre procedura de returnare a ambalajelor. Un agent de pază a intervenit amabil și a solicitat ajutorul unui angajat pentru a ghida cei doi tineri, care doreau să afle în care dintre cele două containere să introducă ambalajele.

Cu toate acestea, persoana de la casă a declarat că nu are timp, în timp ce o colegă de pe rafturi le-a comunicat ferm că nu vor prelua ambalajele și i-a trimis să încerce la alt magazin. “Nu le preluăm”, a fost răspunsul scurt, fără a oferi alte explicații.

Tinerii ne-au mărturisit că au cumpărat produsele de la Mega Image și au încercat să returneze ambalajele și la magazinul de pe strada Eroilor, unde au primit aceeași reacție dezamăgitoare. De la magazinul de pe Regele Ferdinand au fost trimiși la Carrefour, în zona centrală, cu speranța că acolo vor reuși să returneze ambalajele.

SGR, sistemul de garanție-returnare, presupune reținerea unei garanții de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă ce urmează să fie restituită consumatorilor imediat ce ambalajele folosite sunt returnate în orice magazin din România. Cu toate acestea, se pare că unităților mici nu le este profitabil să gestioneze aceste ambalaje și, prin urmare, refuză să le preia. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficacitatea și aplicabilitatea reală a sistemului SGR în practică.

Sursa foto: StirideCluj.ro

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite