Monitorul Cartierelor

Investițiile majore ale Clujului, publice și private, trasează o nouă etapă de dezvoltare a orașului.

Carbochim

 Cum intervențiile administrației sunt canalizate spre mobilitate, conexiuni velo pietonale, strategii de neutralitate climatică și o dezvoltare urbană integrată, și investițiile private cu impact la nivel urbanistic urmăresc aceleași direcții, remodelând zone din oraș care nu sunt asimilate de în mentalul colectiv ca teritoriu public. Este și cazul proiectului propus pentru platforma Carbochim (fabrică mutată între timp în zona industrială CUG), care înaintează în etapele de avizare și care se preconizează a fi o dezvoltare ce implementează conceptul de „oraș de 15 minute”. Detalii despre proiect ne-a oferit Sorin Guttman, Project Manager. 1. Ce se găsește acum pe platfoma Carbochim? Care sunt planurile pentru terenul pe care îl dețineți? 
Fabrica este în prezent aproape integral relocată în două spații modernizate și retehnologizate în Bulevardul Muncii și strada Orăștiei. Pentru noi, etapa aceasta a fost prioritară, demersul fiind implementat astfel încât să nu fie întreruptă activitatea, pentru că vorbim despre un producător cu rezultate performante, pe care dorim să le menținem, ba chiar ne așteptăm la creșteri ale activității odată finalizate investițiile în modernizare. Anterior relocării, platforma era funcțională doar pe mai puțin de o treime din cele 14 hectare ale terenului, știind cu toții parcursul în capitalism al platformelor industriale. Este un areal amplu, care acum este închis, în mod evident, dată fiind destinația sa. Cred că sunt puțini clujeni care ar putea spune ce se află dincolo de porțile fabricii și cu atât mai puțini care cunosc amploarea acestui teren care va fi redat orașului. Este chiar punctul de la care am pornit, pentru că întregul demers se bazează deschiderea către comunitate a acestui teren. Orașul este viu și se dezvoltă odată cu oamenii. Planul este unul clar, aplicabil și orientat spre viitor, acela de a oferi Clujului viu 14 hectare care acum sunt foste industriale și inactive. 2. Ați anunțat păstrarea a două clădiri de la Carbochim. De ce aceste clădiri? Propunem păstrarea și valorificarea a două clădiri de pe platforma Carbochim, clădirea administrativă, cea de cărămidă, care este considerată reper pentru fabrică și pentru Piața 1 Mai, și o hală din anii 60, specială pentru că este realizată după o tehnică arhitecturală aparte, la care s-au folosit arcade. Sunt clădiri recunoscute ca valoare din punct de vedere arhitectural și în documentele urbanistice ale orașului.  Noi ne-am dorit să păstrăm și alte elemente de pe platformă, cum sunt coșurile de fum, de exemplu, însă studiile realizate cu specialiști diferiți ne-au arătat că sunt construcții foarte afectate la nivel de structură. Carbochim este o istorie și, deși poate la nivel de prezență urbană nu este cunoscută de publicul larg, fabrica are un nume rezonant pentru o anumită perioadă istorică, pentru o categorie din locuitori, pentru industria Clujului. Tocmai de aceea, cu ajutorul arhitecților de la UNStudio, birou de prestigiu mondial, memoria locului va fi păstrată prin elemente de design și chiar prin valorificarea ca piese de colecție a unor echipamente.Sigur că sunt păreri diferite cu privire la ce ar trebui sau nu să se facă prin acest proiect și ne bucură interesul pe care demersul nostru îl crează în rândul unor membri ai societății civice, care cunosc sau nu situl în detaliu, starea clădirilor de acolo sau problemele pe care acestea le prezintă. Modul nostru de lucru este aplicat, bazat pe studii și analize, pe respectarea normelor și cerințelor date de instituțiile specializate. Suntem atenți și implementăm feedback-ul comunității în toate aspectele, dar, în egală măsură, lăsăm specialiștii să ne ajute să construim cât mai bine. 
Clădiri de patrimoniu industrial integrate în proiectul de regenerare urbană a platformei Carbochim-Parte din Cluj
 3. Ați anunțat că una dintre clădiri va avea funcțiune culturală. Ne puteți da mai multe detalii? 
Este vorba despre una dintre cele două clădiri pe care le păstrăm și valorificăm prin proiect, mai exact, hala cu arcade. Aici va fi găzduit un centru de arte performative, ce reprezintă un parteneriat cu Centrul Cultural Clujean. Din nou, lăsăm experții să administreze acest spațiu, să îl facă viu, interactiv. Din fericire, Clujul este bogat cultural, cu oameni implicați în sfera artistică, care pun lucrurile „în scenă”. Spațiul acesta este o premieră pentru un proiect imobiliar privat, însă obiectivul nostru este cel de a reda orașului această zonă industrială ca parte integrată cu totul. Iar latura culturală este semnificativă în identitatea Clujului. Va fi aici o platformă pentru susținerea creativilor locali, dar și pentru evenimente, spectacole. Componenta culturală și de experiențe a proiectului este mai vastă, pentru că pe lângă acest centru de arte performative va integra o sală de spectacole independentă, spații pentru evenimente în aer liber, concepte de divertisment pentru familii, spații de joacă și alte facilități care încurajează o manieră interactivă de petrecere a timpului lber.  Clădirea de cărămidă va fi, de asemenea, un spațiu de susținere a mediului antreprenorial local, pentru început găzduind aceeași funcțiune ca până acum, birouri administrative. 4. Va fi un mall în proiect. Mai are nevoie Clujul de alte centre comerciale?  
Noi propunem un proiect cu destinatie mixtă de regenerare urbană, nu un mall. Este un proiect-experiență, în sensul în care implementează conceptul orașului de 15 minute, recomandat și aplicat în urbanismul internațional, inclusiv ca strategie pentru orașele Climate-Neutral, cum este Cluj-Napoca. Concret, tot ceea ce ai nevoie se află la mai puțin de 15 minute de mers pe jos, iar aici încadrăm locuri de muncă, spații de locuit, cadru natural, zone de petrecere a timpului liber și de cumpărături, toate conectate de o infrastructură care încurajează deplasarea pietonală și alternativă. Proiectul propus are ca principală ancoră parcul, toate celelalte componente venind în completarea acestui concept și în concordanță cu nevoile și așteptările comunității. Pentru că, atunci când decizi să începi un astfel de demers investițional, pleci de la studii de piață, analize și cercetări locale și internaționale, iar în cazul nostru și de la o consultare a comunității, una publică, realizată pe site-ul partedincluj.ro, prin intermediul căreia am primit aproape 10.000 de impresii și reacții de la clujeni de toate vârstele, din sfere variate de interes.Dincolo de rațiunile ce țin de dezvoltarea strategică urbană și de eficientizarea timpului, componenta de retail este calibrată la așteptările publicului clujean în materie de accesibilitate la branduri de calitate, la experiențe de timp liber, la servicii și facilități pe care și le doresc adaptate la un stil de viață occidental. Iulius are deja un proiect de retail în Cluj-Napoca pe care îl operăm de 16 ani. Un proiect performant care a ajuns lider de piață tocmai pentru că se adaptează la așteptările publicului și este conectat la tendințele pieței. Așadar, cunoaștem bine piața locală de retail, pentru că facem parte din ea. 5. Este un proiect la malul Someșului, iar zona verde a iscat discuții în spațiul public. Veți interveni asupra vegetației de lângă râu?
Este firesc interesul pentru malul Someșului și pentru spațiile verzi al comunității, pentru că și pentru noi este cel mai important element. Malul Someșului dinspre proiect este inaccesibil și fragmentat în prezent, iar proiectul nostru va deschide întreaga zonă către oraș, către oameni. Am achiziționat două parcele de teren adiționale doar cu scopul de a întregi malul. Pentru mal avem o propunere de amenajare, pe care experții care au lucrat la proiect au corelat-o cu strategia de amenajare a culoarului verde-albastru al orașului. Și în viziunea noastră este păstrat caracterul cât mai natural al zonei, în consens și în conexiune cu amenajările parcurilor existente în zonă – „Armătura” și „Feroviarilor”. Cu ajutorul specialiștilor, am realizat studii pentru a identifica arborii ce pot fi păstrați, atât cei existenți pe platformă, cât și de pe malul drept al Someșului, iar toți cei sănătoși vor rămâne. Este și în interesul nostru, pentru că investițiille în arbori, plante și amenajarea spațiilor verzi sunt printre cele mai consistente.PepinierăÎn total, zonele verzi amenajate prin proiect depășesc 5 hectare, iar despre viziunea noastră privind realizarea lor vorbesc parcurile pe care le-am amenajat deja în cadrul proiectelor de la Iași, Timișoara și chiar la Iulius Mall Cluj. Sunt printre cele mai îndrăgite parcuri de către public, pentru care alegem arbori maturi, așa cum sunt și cei peste 600 de copaci pe care îi pregătim în prezent în pepiniera găzduită de USAMV Cluj. 6.Cum se realizează conectivitatea parcurile Armătura și Feroviarilor? 
Premisa de la care pornim este că proiectul trebuie integrat în oraș, asimilat ca parte a acestuia. Așadar, este prevăzută o restructurare a zonei la nivel de infrastructură rutieră și velo-pietonală. Printre amenajările propuse sunt un nou pod rutier peste Someș, cu patru benzi, trotuare și piste velo, pentru a facilita fluidizarea traficului perimetral și a crea conexiuni pentru bicicliști, realizarea unor sensuri giratorii, lărgirea și modernizarea de străzi, precum și două poduri pietonale, care să lege noul parc creat de zonele verzi de pe malul stâng. Sunt investiții de utilitate publică pe care ni le asumăm, care sunt în concordanță cu strategia administrației de mobilitate urbană. Ne dorim ca proiectul să fie ușor accesibil și deschis clujenilor, indiferent de mijlocul de transport folosit de aceștia. Citiți monitorulcj.ro și pe Google News 

Source link