Social

Aproape un sfert dintre români trăiesc în condiții materiale și sociale severe, iar tinerii și pensionarii sunt tot mai săraci, potrivit datelor statistice pentru 2022.

Românii au rămas săraci și în 2022/Foto: pixabay.com

  


Românii rămân săracii Europei, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). De fapt, cifrele seci prezentate de statistică nu fac decât să confirme analizele Eurostat, care au semnalat în repetate rânduri situația îngrijorătoare din România.  



CITEȘTE ȘI: 
România, tot pe primul loc la SĂRĂCIE, la nivel european. Tinerii români nu își permit o vacanță sau un telefon mobilÎn spatele unor date și cifre statistice se ascund destine marcate de sărăcie și lipsuri, familii cu copii nevoiți să supraviețuiască și să facă față unei deprivări materiale severe.Copiii, tinerii și bătrânii României sunt cei mai afectați de sărăcie. Doar populația activă reușește să se desprindă din acest context al lipsei acute de bani. 



Milioane de români săraci Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.Unul din cinci români era afectat de sărăcie anul trecut, iar dacă nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.


Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (27,0%) şi a celor de 18-24 ani (26,5%).Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 23,5% în anul 2022, mai mare cu 5,2 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi.



CITEȘTE ȘI: 
Copiii români, cei mai expuși riscului de sărăcie din Europa. România, cap de listă la capitolul excluziune socială, în 2022. „În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2022, de 4029 mii persoane, mai puţine cu 278 mii persoane faţă de anul 2021”, arată sursa citată. Potrivit datelor de la Statistică, transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2022 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 51,5%.În anul 2022, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 24,3%, în creştere cu 1,2 puncte procentuale, faţă de anul anterior.
Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială şi socială severă a fost în anul 2022 de 4,594 milioane persoane, din care 46,8% bărbaţi şi 53,2% femei.
Deprivarea materială şi socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei. În anul 2022, incidenţa deprivării materiale şi sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele în vârstă de până la 18 ani (30,8%) şi la persoanele vârstnice de 65 de ani şi peste (25,8%).Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 34,4%, în anul 2022, corespunzătoare unui număr de 6,5 milioane persoane.
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbaţii (35,9% dintre femei şi 32,8% dintre bărbaţi).Persoanele care trăiau în gospodării fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (32,2%), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi (36%).Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (46,9%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (44,7%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (19,2%).România, în TOP-ul sărăciei în UEÎn privința ratei riscului de sărăcie din Uniunea Europeană, România se plasează pe locul patru (21,2%), fiind depășită la acest capitol de Letonia (22,5%), Estonia (22,8) și Bulgaria (22,9). De cealaltă parte, statele comunitare cu cel mai redus risc de sărăcie sunt Cehia (10,2%), Slovenia (12,1%) și Ungaria (12,1%). Media europeană se situează în jurul valorii de 16,5%. România, printe statele europene cu risc ridicat de sărăcie/Foto: INSCitiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link