Connect with us

Sport

Povestea tragică a lui Lichtmann Aladár, directorul Băncii de Credit Mărunt din Cluj. A fost găsit împușcat în baie

Stefan Petre

Published

on

Lichtmann Aladár, directorul Băncii de Credit Mărunt din Cluj/ Foto: Vechiul Cluj - Facebook

Timp Liber

O sinucidere înfricoșătoare zguduit Clujul în secolul XX, când orașul era în plină criză economică. Lichtmann Aladár, directorul Băncii de Credit Mărunt, și-a luat viața cu un pistol, fiind găsit mort în cadă.

Lichtmann Aladár, directorul Băncii de Credit Mărunt din Cluj/ Foto: Vechiul Cluj – Facebook

  


Lichtmann Aladár a fost un om pe care „blestemul măririi și binecuvântarea șansei l-au bântuit deopotrivă”, după cum susține Septimiu Moga, șef serviciu la BNR – Sucursala Regională Cluj. 


Acesta provenea dintr-o familie înstărită de evrei și a făcut studii superioare economice la Budapesta.În timpul Primului Război Mondial a ajuns director la o vârstă foarte fragedă la un oficiu guvernamental de aprovizionare a armatei, spunându-se că ar fi făcut în numele Puterilor Centrale afaceri cu cereale inclusiv cu România în perioada neutralității.


„Având un simț bun în negocieri ori în interpretarea diagramelor bursiere, și cu multe conexiuni în lumea financiară budapestană, nu i-a fost greu ca după Război să se implice în afaceri din ce în ce mai mari pe burse, făcând o avere ce se cifra la finele anului 1923 de peste două miliarde de unități monetare maghiare. Acest fapt l-a propulsat în elita financiară a capitalei maghiare. Biroul casei sale bancare (o bancă de investiții) se afla în unul din râvnitele palatele din centrul Budapestei, pe strada Merleg la numărul 12”, a declarat Septimiu Moga. Tentativă de sinucidereLichtmann Aladár a încercat în luna iulie 1924 să se sinucidă în biroul său. Din fericire, a fost transportat la spital și a fost salvat.


„Norocul său nu avea să țină prea mult. Într-o dimineață de iunie a anului 1924 Lichtmann a intrat îngândurat în biroul casei sale bancare, fără a-i saluta jovial pe subalterni, și fără a schimba cu ei câteva cuvinte, cum obișnuia să își înceapă ziua de lucru. La puțin timp după ce a închis ușa biroului său, angajații au auzit detunătura unui foc de revolver. Deși găsit inconștient,  cu o plagă împușcată în piept, odată transportat la spital, tânărul proprietar de bancă a fost salvat. Glonțul atinsese doar puțin pericardul și i-a fracturat o coastă.
Afacerea sa nu a avut șansa de a fi scăpată de la faliment. Acesta fusese și motivul tentativei sale de suicid. Criza financiară lovise puternic afacerile sale speculative, ruinându-l. Familia și prietenii l-au ajutat să plătească creditorilor o cincime fin datorii, urmând ca restul să fie achitată în termen de zece ani sau poate chiar mai mult”, a adăugat Septimiu Moga.CITEȘTE ȘI:
Aurora boreală, un fenomen prezent pe cerul Transilvaniei încă din secolele XVI-XVIIDupă tentativa de sinucidere Aladár a ajuns la Cluj unde s-a angajat la o prestigioasă bancă. Banca de Credit Mărunt avea inițial un capital de cinci sute de mii de lei, care a crescut la cinci milioane. Institutul de credit era, ca organizare, între ceea ce s-ar numi cooperativă de credit si o bancă. Exista un plafon de credit pentru fiecare solicitant stabilit la 15.000 de lei, majorat ulterior la 25.000. Cel care lua credit trebuia să fie și acționar. În acest fel, banca s-a insinuat rapid în comunitatea evreiască ardeleană și clujeană.



Fantomele trecutului încă îl bântuiau pe LichtmannLichtmann era considerat de mulți o persoană altruistă și care era de nelipsit din localurile din Cluj.Din păcate, fantomele trecutului au început să-l bântuie. „Ziua de joi 14 septembrie (1933 – n.red.) începuse aproape normal pentru tânărul bancher, deschisese bancă iar spre orele prânzului participase, alături de mai mulți cunoscuți la o înmormântare.  După ce închise banca,  prietenii săi au fost uimiți că îi invitase la o mică petrecere, la început cu băutură și nelipsitul taraf iar apoi a inaugurat un club Salom, unde au poposit până  spre miezul nopții. 
Însoțit de amicii săi,  a mai stat la un taifas în fața locuinței sale de pe Strada Regina Maria, nr. 11, iar după ce și-a stins țigara, le-a urat prietenilor săi 
– Bleit mit gesund!
A fost, ultima dată când l-au mai văzut”, a transmis Septimiu Moga.Lichtmann a fost găsit următoarea zi găsit în baie, împușcat în tâmplă dreaptă. Totuși mai trăia, în stare de inconștiență a fost dus la Sanatoriul Park, actualmente spitalul de copii de pe strada Moților, unde cu toată strădania medicilor firul vieții sale tumultuoase s-a rupt.„În fața locuinței sale, într-o zi de vineri ploioasă, o mulțime de oameni s-au strâns nevenindu-le să creadă că acel tânăr bancher, mereu zâmbitor, prietenos și inimos nu mai este. Comentau, se întrebau, unii din pură curiozitate, alții poate îngrijorați de soarta economiilor depuse la bancă. 
Motive, zvonuri, adevăruri de circumstanță înscrise în catastife bancare, în contracte și convenții, au început să curgă. Viața unui tânăr fusese frântă de goana lui nebună după un dram de fericire ce se risipea în noaptea clujeană că fumul ultimei țigări ce zăcea jilavă într-o scrumieră plină. Camera sa plină de cărți de economie, de drept financiar, cărți de beletristică, registre bancare, asistaseră tăcute la ultimul act al unei tragedii clujene. Afară ploua, ploua din ce în ce mai tare”, a încheiat șeful BNR.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:



Source link

Facebook Comments Box

Cultura

Legenda halterelor din Cluj: Povestea campionului care a scris istorie

Cosmin Ardelean

Published

on

Ștefan Tașnadi – Clujeanul care a ridicat România pe podiumul olimpic

Ștefan Tașnadi (Tasnádi István), unul dintre cei mai mari halterofili ai României și un adevărat simbol al Clujului, rămâne o legendă a sportului. Cu o carieră impresionantă și peste 50 de recorduri naționale doborâte, Tașnadi și-a pus amprenta asupra halterelor românești, devenind primul sportiv din țară care a cucerit medalii la categoriile mari de greutate.

Născut pe 21 martie 1953, lângă Cluj, la Sic, Tașnadi și-a început cariera în 1970 la Școala Sportivă Viitorul Cluj, iar ulterior a fost legitimat la AS Clujana. A devenit rapid unul dintre cei mai valoroși sportivi români, fiind selecționat în lotul olimpic de haltere al României între 1976 și 1984.

Argint olimpic la Los Angeles
Momentul de glorie al carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, unde a cucerit medalia de argint la categoria 110 kg. Pe lângă această performanță remarcabilă, a obținut și o medalie de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de la Moscova în 1983.

De la campion la mentor
După retragerea din activitatea competițională, Tașnadi și-a dedicat viața antrenoratului, formând generații de sportivi la CS Universitatea Cluj. De asemenea, a activat ca arbitru internațional, contribuind la dezvoltarea acestui sport. Pentru meritele sale excepționale, i-au fost acordate titlurile de Maestru Emerit al Sportului și Clujean de Onoare.

Marele campion s-a stins din viață pe 28 februarie 2018, însă moștenirea sa continuă să inspire tinerii halterofili și să rămână un reper al excelenței în sport.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Piste de biciclete luminate noaptea în Polonia. Oare când la Cluj?

Cosmin Ardelean

Published

on

Polonia luminează viitorul bicicliștilor – când vine și rândul Clujului?

Imaginează-ți o pistă de biciclete care începe să strălucească odată cu lăsarea serii, fără electricitate, fără becuri și fără costuri de întreținere! Nu, nu e un scenariu dintr-un film SF, ci o realitate impresionantă din Polonia.

În orașul Lidzbark Warmiński, bicicliștii se pot bucura de o pistă inovatoare realizată dintr-un material fosforescent special, care absoarbe lumina solară pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții. Rezultatul? Un traseu spectaculos, de un albastru intens, care oferă nu doar o priveliște uimitoare, ci și mai multă siguranță în trafic.

Această soluție sustenabilă elimină necesitatea iluminatului stradal clasic, fiind prietenoasă cu mediul și economică pe termen lung. Inspirată de proiecte similare din Olanda, pista a atras rapid atenția urbanistilor și a comunităților de bicicliști din întreaga Europă.

Dar ce se întâmplă la Cluj? Orașul nostru se mândrește cu o comunitate activă de bicicliști, însă infrastructura încă lasă de dorit. O astfel de inovație ar putea revoluționa transportul alternativ și ar transforma Clujul într-un oraș și mai prietenos cu bicicliștii.

Dacă Polonia a reușit, de ce nu și noi? Poate că e timpul ca administrația locală să ia în considerare acest model și să aducă un plus de siguranță și inovație pe pistele de biciclete din Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Doliu la CFR Cluj: Ce i s-a întâmplat lui Dan Petrescu?

Cosmin Ardelean

Published

on

Doliu în familia CFR Cluj: Mama lui Dan Petrescu s-a stins din viață

Familia CFR Cluj este în doliu după pierderea unui membru important. Mama antrenorului Dan Petrescu a încetat din viață, lăsând un gol imens în inimile celor care au cunoscut-o și iubit-o.

„Familia CFR a pierdut astăzi un membru important. Un membru care nu a încetat niciodată să ne fie alături, chiar și de la distanță, iubind din suflet culorile alb și vișiniu. Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente, către antrenorul nostru, Dan Petrescu, care trece prin clipe grele după pierderea mamei sale”, a transmis clubul CFR Cluj printr-un comunicat oficial.

Întreaga comunitate CFR Cluj, jucători, antrenori și suporteri, își exprimă condoleanțele și susținerea față de Dan Petrescu în aceste momente dificile. „Întreaga noastră familie îi este alături și îi dorește multă putere! Sincere condoleanțe familiei îndurerate! Dumnezeu să o odihnească în pace”, se arată în comunicat.

Mama lui Dan Petrescu a fost o susținătoare ferventă a echipei, chiar și dincolo de distanță, iar devotamentul ei față de club va fi mereu amintit.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite