Studenții de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca vor plăti, începând de luni, între 8 și 13 lei pentru meniul zilei la Cantina Hașdeu, un preț mai mic decât cel al unei cafele în oraș, potrivit clujcapitala.ro.

Măsura se aplică exclusiv studenților UBB și vine în urma unor solicitări oficiale formulate de organizațiile studențești către conducerea universității. Reducerea vizează sprijinirea studenților în contextul creșterii costurilor de trai din Cluj-Napoca.

Meniu redus, acces pe bază de legitimație

Noul tarif, cuprins între 8 și 13 lei, variază în funcție de structura meniului zilei. Oferta este valabilă doar la Cantina Hașdeu, situată în campusul studențesc cu același nume.

Pentru a beneficia de prețul redus, studenții trebuie să prezinte unul dintre următoarele documente:
carnet de student;
legitimație de cazare;
legitimație de transport.

Prin această măsură, universitatea urmărește ca sprijinul financiar să ajungă strict la studenții înscriși la UBB.

Decizie obținută în urma unui demers oficial

Reducerea prețului este rezultatul unui document înaintat pe 23 ianuarie 2026 de organizațiile studențești OSUBB, CSUBB și KMDSZ. Printre principalele solicitări s-au numărat diminuarea costurilor pentru masă și cazare, îmbunătățirea condițiilor din cămine și facilități mai accesibile pentru studenții cu venituri reduse.

Această decizie este considerată prima victorie concretă a studenților în cadrul negocierilor purtate cu conducerea universității.

Un tânăr de 18 ani din Florești a fost surprins de radar circulând cu 123 km/h într-o zonă unde limita legală era de 50 km/h, pe raza municipiului Câmpia Turzii. Incidentul s-a petrecut la doar o lună după ce și-a obținut permisul de conducere, potrivit informațiilor publicate de cluj24.ro.

Depășirea a fost de 73 km/h peste limita admisă în localitate, o abatere considerată gravă de legislația rutieră. Aparatul radar a înregistrat clar viteza autoturismului, iar imaginea surprinsă arată valoarea de 123 km/h afișată pe dispozitiv.

Pentru fapta sa, tânărul a fost sancționat cu o amendă de 1.822,5 lei. În plus, polițiștii au dispus suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile, măsura urmând să intre în vigoare începând de sâmbătă.

Reprezentanții IPJ Cluj atrag atenția că primele luni de condus sunt esențiale pentru formarea unui comportament preventiv. Lipsa experienței combinată cu viteza excesivă poate avea consecințe dramatice, mai ales în localități unde traficul este intens și riscul de accidente este crescut.

sursa info: cluj24.ro

O viitoare doctoriță din Cluj vorbește deschis despre blocajele din sistemul medical românesc și despre lipsa reală de oportunități pentru tinerii absolvenți scrie stiridecluj.ro

Alexia P., studentă în anul 5 la Medicină Generală la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, spune că generația ei intră într-o competiție dură, în care șansele de a obține un post stabil sunt extrem de reduse. Aproximativ 6.000 de absolvenți vor susține anul viitor examenul de rezidențiat, însă doar în jur de 500 de poziții oferă și un contract de muncă pe termen lung.

Diferența este esențială: majoritatea celor admiși primesc doar un „loc” pe durata rezidențiatului, fără garanția unui post la final. În marile orașe universitare, susține ea, posturile efective sunt aproape inexistente.

„Sistemul te obișnuiește din primul an cu ideea că nu e loc pentru toți”

Studenții sunt pregătiți psihologic încă din anul I pentru posibilitatea de a nu rămâne în sistem. Mulți învață limbi străine ca măsură de siguranță, anticipând o eventuală plecare în străinătate.

Problema majoră, afirmă tânăra, nu este doar numărul redus de posturi, ci modul în care acestea sunt ocupate. Ea susține că numeroase poziții din sistemul public sunt rezervate dinainte, iar competiția este formală. În aceste condiții, chiar și candidați foarte bine pregătiți pot rămâne în afara sistemului.

Pentru unii, opțiunile devin limitate: fie aleg mediul privat – unde integrarea este dificilă la început de carieră – fie pleacă în afara țării. În cel mai pesimist scenariu, diploma nu mai contează, iar reconversia profesională devine o soluție de supraviețuire, chiar și într-un lanț precum Kaufland.

Practică insuficientă și autonomie limitată în rezidențiat

Deși consideră că pregătirea teoretică este solidă, Alexia atrage atenția asupra deficitului de practică. Secțiile sunt aglomerate, spațiile insuficiente, iar accesul la proceduri este limitat.

În rezidențiat, responsabilitatea crește, însă autonomia rămâne redusă. Mulți ajung să gestioneze documentație medicală mai mult decât acte medicale propriu-zise. Intervențiile simple sunt, în numeroase cazuri, inaccesibile fără supervizare strictă, chiar și în ultimii ani de pregătire.

Această lipsă de expunere practică îi determină pe mulți rezidenți să caute stagii temporare în vestul Europei, unde sistemele medicale oferă acces real la formare clinică.

Investiții personale mari, recompense financiare modeste

Contrar percepției publice, studiile medicale implică costuri considerabile, inclusiv taxe anuale ce pot ajunge la 10.000–15.000 de lei. În rezidențiat, salariile variază aproximativ între 3.500 și 6.000 de lei net lunar, în funcție de an și specialitate.

Programul este echivalent cu un job full-time, iar gărzile sunt frecvente. Doar o parte dintre acestea sunt remunerate, ceea ce creează un dezechilibru între volumul de muncă și venituri.

Ce ar trebui schimbat

Studenta consideră că soluția nu este constrângerea medicilor să rămână în țară, ci crearea unui cadru profesional atractiv și predictibil. Printre măsurile necesare enumeră:

creșterea numărului de posturi reale în sistemul public
organizarea de concursuri transparente și corecte
plata integrală a gărzilor
facilități pentru zonele deficitare
posibilitatea de a practica simultan în mediul public și privat
stagii internaționale structurate și recunoscute oficial

Mesajul ei este pragmatic: retenția medicilor nu se obține prin obligativitate, ci prin oportunități concrete și condiții profesionale competitive.