Connect with us

Social

Părinte către managerul Spitalului de Copii Cluj: Are 6.000 de euro salariu, iar copiii stau în saloane cu igrasie și jeg! – FOTO

Stefan Petre

Published

on

Părinte către managerul Spitalului de Copii Cluj: Are 6.000 de euro salariu, iar copiii stau în saloane cu igrasie și jeg! - FOTO

Părinții continuă să se plângă de calitatea serviciilor de la Spitalul Clinic de Copii, unde parcă reclamațiile nu se termină niciodată.Director este tot doctorul Cornel Aldea, care rezistă în ciuda contestațiilor venite din partea părinți. Între timp lucrurile nu se îmbunătățesc deloc sau aproap deloc. Dacă ne uităm pe declarația de avere a doctorului director, vedem că anul trecut a încasat un venit lunar de 31.000 de lei. Acești bani ar trebui să vină și cu angajamentul că serviciile sunt la cel mai înalt nivel, dar nu se întâmplă asta.
Un părinte care a fost luni dimineața la spital s-a lovit de vechile probleme. ”Bătaia de joc de la Spitalul de copii aflat în ograda lui tise condus de un manager care e și medic cu salar de 6000 de euro pe luna, vezi Doamne să managerieze, iar copii stau în saloane cu igrasie și jeg, dacă nu ești atent îți cad germeni în mâncare, iar pe de altă parte într-o încăpere de sub 10 m2 se rezolva și ambulatoriu și urgenta chirurgicala/ortopedică și cei cu bilete de trimitere!  6 scaune pentru copii în contextul în care azi erau minim 30 de adulți cu copii bolnavi, majoritatea operați sau cu fracturi.  Sunt de apreciat doctorii și asistentele care încearcă sa își facă treaba în conditiile astea, însă după cum puteți vedea și dvs e plin de ”căpușe umane” în conducerea spitalului! Numa “bossu” are direct aprox. 31.000 pe luna (6000 de euro direct). Aaaaa, să nu mai punem la câți bani intra din parcarea suprataxată! Aia cu 20 lei oră.Apropo…. Acum ceva timp Codin Maticiuc a dorit sa renoveze spitalul pe portofelul lui însă nenea ala cu 6000 de euro salariu, care e manager, a refuzat”, ne-a relatat un părinte.
Acesta a fotografiat igrasia din saloane, aglomerația și alte probleme, cum ar fi faptul că spitalul nu are bani nici pentru un stativ de perfuzie și a încropit unul dintr-o țeavă și roțile unui scaun.
Părintele s-a mai întrrebat de ce încasează managerul un salariu așa mare, dacă problemele nu sunt rezolvate de ani de zile. ”Oare managerul asta ce face asa special de 6000 de euro salar? Veghează sa nu fie igrasie în spital și sa aibă o camera de triere adecvata copiilor operați?  Mama lor de jegoși!”, a mai spus părintele. Acesta a felicitat personalul medical. ”Am rămas șocat când am văzut igrasia din salon… Atât pot sa spun ca doamna doctor a fost super profesionistă. Nu a luat bani sau altceva…. Și își dădea interesul”, a mai spus acesta.În decembrie 2022, părinții au făcut scandal din cauza condițiilor din sala de așteptare. Atunci, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, și-a cerut scuze și a promis că vor fi luate măsuri, pentru că Spitalul de Copii Cluj este în subordinea instituției pe care o conduce.Alin Tișe, dă vina pe pacienții veniți din Bistrița-Năsăud„Dacă la urgențele din Bistrița s-ar face un tratament corespunzător și corect, nu ar mai ajunge bistrițenii la Cluj. Această creștere de pacienți din anumite momente ne pun în reală încurcătură pentru că spațiile de așteptare au fost insuficiente, numărul de personal nu îl putem suplimenta, e același număr de personal atât de sărbătorile legale, cât și în celelalte perioade. Am solicitat managerului și am decis să crească spațiul de așteptare prin repunerea în funcțiune a unor spații suplimentare, precum și a containerelor medicale pe care le avem în curte și au fost folosite în pandemie”, a fost una dintre „scuzele” înaintate de președintele Consiliului Județean Cluj. Înghesuială la UPU Pediatrie: Copiii bolnavi așteaptă 5 ore pentru un consult. Alin Tișe: „Îmi cer scuze mămicilor. Am cerut urgent măsuri”Un alt episod care a uimit opinia publică a fost refuzul managerului Cornel Aldea de a primi un ajutor financiar din partea asociației conduse de Codin Maticiuc. Acesta s-a oferit să renoveze spitalul, dar a fost refuzat. Codin Maticiuc a vrut să renoveze Spitalul de Copii din Cluj, dar a fost refuzat de director. Motivul e HALUCINANT! Ne merităm soarta

Source link

Facebook Comments Box

Social

Un Locuitor dintr-un bloc din Gheorgheni Se Întreabă Cum Să bea Vecinul O Supă Din Cocoșul Enervant?” / Răspunsul Neașteptat Pe Care L-a Primit

Stefania Heinz

Published

on

Problema creșterii găinilor între blocuri este una semnificativă în anumite zone în care casele vechi au fost păstrate. Aici, locuitorii din blocuri sunt adesea treziți în zori de cântecul cocoșului, care răsună printre clădiri odată cu primele raze ale dimineții.

“Este ora 4 și cocoșul vecinului a început deja să cânte, răspândindu-și ecoul printre blocuri. Ce sfat aveți pentru mine în ceea ce privește stabilirea unei relații bune cu vecinul de la casă și rugămintea de a prepara o supă gustoasă?”, a comentat un locuitor din Cluj pe o platformă de socializare.

Alți clujeni i-au sugerat să se calmeze, menționând că gospodăriile vechi au existat în zonă mult timp înainte ca blocurile să fie construite.

“Acel gospodar, aș paria, trăiește acolo de mai multe generații, împreună cu cocoșul care anunță zorii. Ei sunt acolo de mult înainte ca cineva să decidă să ridice blocuri în zonă. Deci sfatul meu este simplu: lasă-l pe om în pace, deoarece nu ai dreptul să-i ceri absolut nimic.”

“Conform cunoștințelor mele, acum mai bine de 15 ani, a fost adoptată o lege care interzicea ținerea găinilor/porcilor în gospodăriile din oraș. Nu sunt sigur dacă legea a suferit modificări sau a fost anulată, dar îmi amintesc că, pe vremea aceea, bunica mea a trebuit să renunțe la toate animalele pentru a respecta legislația, iar locul în care ținea porcii a fost transformat în altceva. Vecinii ei au procedat în mod similar.”

Conform regulilor locale, creșterea găinilor în apropierea blocurilor este interzisă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

1 Mai la Hoia, Tradiții Clujene: Mici, Bere și Dansuri Populare în Imagini din 1973, 1983 și 1984 – FOTO

Maria Costea

Published

on

Fotografiile ce ilustrează sărbătoarea de 1 Mai de la Hoia din anii ’70 și ’80 sunt pline de viață și amintesc de atmosfera festivalurilor contemporane. În acele vremuri, Hoia era considerată “Mecca” petrecerilor, oferind spectacole de muzică populară, iar micii și berea erau nelipsite.

Pajiștea de lângă Muzeul Satului de la Hoia era animată în ziua de 1 Mai. Oamenii se adunau în grupuri compacte, iar imaginile vechi reprezintă mărturia vie a modului autentic în care socializau. Comparativ cu prezentul, în care mulți sunt absorbiți de telefoanele mobile, acele vremuri erau caracterizate de conversații față în față, creând legături umane mai profunde.

La Hoia, de 1 Mai, era amplasată o scenă, unde artiștii vremii susțineau concerte, iar oamenii se adunau pe dealul care forma un amfiteatru natural, savurând ziua de sărbătoare.

Este clar că acele momente romantice din trecut nu vor reveni niciodată. Viața devine din ce în ce mai dificilă și tensionată, chiar și în comparație cu acele vremuri, când existau lipsuri și restricții.

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite