Connect with us

Social

Cum va contribui refacerea zonei industriale din nordul Clujului la atingerea țintelor de neutralitate climatică ale municipiului

Stefan Petre

Published

on

Cum va contribui refacerea zonei industriale din nordul Clujului la atingerea țintelor de neutralitate climatică ale municipiului

În perioada 1945-1989, municipiul Cluj-Napoca a fost industrializat intensiv. S-au construit fabrici care produceau de la încălțăminte, faianță și utilaje grele, până la farfurii, abrazive și armături. Majoritatea lor au fost localizate în zona de nord a orașului, dincolo de calea ferată, de-a lungul culoarului Someșului Mic și al afluentului acestuia, pârâul Nadăș.Tranziția spre economia de piață și schimbarea contextului economic internațional au afectat profund industria clujeană, o parte dintre vechile fabrici s-au desființat, altele și-au restrâns activitatea și au închiriat spațiile excedentare către firme mai mici. Au apărut însă și parcuri industriale noi orientate spre tehnologii moderne și industrii creative.
În acest moment, conform analizelor făcute pentru autoritățile locale de urbaniștii care au studiat partea de nord a orașului, zona a devenit mixtă, având în același timp fabrici vechi funcționale și nefuncționale, hale închiriate pentru activități comerciale și alte goale și deteriorate, case vechi și noi, precum și unele blocuri de locuințe ridicate în ultimii ani, tot acest amestec având un aspect eterogen și multe disfuncționalități. Lipsesc aproape total spațiile verzi și spațiile publice comune (parcuri, locuri de joacă, facilități educaționale).Cluj-Napoca se află de peste un deceniu în plin proces de transformare, obiectivul primăriei fiind tranziția spre un oraș modern, european, verde, orientat spre nevoile cetățenilor. Se pune tot mai mult accent pe transportul în comun ca alternativă la mașina personală, pe creșterea spațiilor pietonale și a călătoriilor cu bicicleta, pe extinderea parcurilor și crearea altora noi, pe construirea de creșe, grădinițe și școli, pe un urbanism integrat cu reguli mai stricte, pe înfrumusețarea orașului și crearea unui „liveable city” în care locuitorii să aibă un nivel ridicat de viață.Recent, municipiul a obținut o mare victorie de prestigiu: recunoașterea eforturilor depuse de autorități pentru protejarea mediului de către structurile Uniunii Europene, prin acordarea etichetei misiunii UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic. Doar alte 9 orașe din Europa mai au acest statut, toate dorind să devină neutre din punct de vedere a emisiilor de carbon până în 2030.„Aceste zece orașe deschid calea pentru altele care să se apropie mai repede de o tranziție verde și digitală echitabilă și dau un exemplu de creare inclusivă în comun a unei politici la nivel local. În total, la misiunea UE pentru orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic participă 100 de orașe din UE, împreună cu încă 12 orașe din țări asociate la programul Orizont Europa”, afirmă site-ul Comisiei Europene.Primăria Cluj-Napoca are numeroase proiecte finalizate și în derulare care contribuie la aceste obiective: reabilitarea, crearea sau extinderea unor parcuri (Rozelor, Zorilor, Bună Ziua, Est, Feroviarilor, Aurel Vlaicu, Cetățuia), refacerea malurilor Someșului în partea de vest a orașului, scoaterea traficului de pe tot mai multe străzi din centrul orașului, extinderea pistelor de biciclete, realizarea centurii metropolitane și a metroului, încurajarea mașinilor electrice și creșterea flotei de mijloace de transport în comun, instalarea de panouri solare pe clădiri publice și private, izolarea termică a blocurilor de locuințe vechi  și multe altele.De asemenea, normale urbanistice au devenit foarte clare, scopul fiind crearea unor zone mixte moderne, cu trotuare largi, acces facil pentru toată lumea (pietonal, cu căruciorul, cu bicicleta sau cu mașina) și servicii esențiale aflate la mică distanță (idealul fiind „15 minute de mers pe jos”). În acest sens, Soporul va fi un proiect-fanion, devenind primul cartier modern conceput de la zero în România ultimelor trei decenii.În toată această avalanșă de investiții publice, dublate de sumele mari investite de companiile private care ridică aici ansambluri rezidențiale, clădiri de birouri, spații comerciale și hale de producție, se poate observa că partea de nord a orașului este cea mai „defavorizată”, având cele mai mari probleme din punct de vedere urbanistic. Aici s-au anunțat însă în ultimii ani proiecte care o vor schimba radical și o vor aduce la același nivel sau poate chiar peste alte zone ale Clujului.Autoritățile locale și-au asumat câteva obiective majore în partea de nord, foarte utile pentru comunitate: crearea culoarului de mobilitate Oașului-Răsăritului-Câmpul Pâinii, care va decongestiona traficul oferind o alternativă pe axa est-vest, edificarea mai multor poduri peste râul Someș (două dintre ele – Porțelanului și Oașului – fiind deja terminate), reabilitarea liniei de cale ferată și introducerea trenului metropolitan, crearea unei stații de transport intermodal (tren-metrou-autobuz) în zona IRA, plus reamenajarea parcului Armătura care deja a fost finalizată.De asemenea, foarte importantă este și refacerea malurilor Someșului pentru crearea unui culoar verde-albastru, destinat cetățenilor care vor să se plimbe pe jos sau cu bicicleta, cu piste lungi de mai mulți kilometri fără întreruperi și cu păstrarea cât mai intactă posibil a elementelor naturale ale râului, fără construcții care ajung până la maluri sau parcări care generează trafic excesiv în proximitatea râului.Toate acestea sunt cuprinse într-o viziune integrată a primăriei, numită „Masterplan – zona industrială Bulevardul Muncii sud și teritoriile adiacente”. Proiectanții propun pentru zona de nord a orașului un concept mixt, de zone cu industrie ușoară, spații comerciale diverse, ansambluri rezidențiale mari dar și locuințe individuale mici, clădiri de birouri și pentru servicii publice, toate fiind însă bine integrate, cu spații verzi și pietonale mult mai mari decât în prezent, cu acces facil la transportul în comun, cu trasee de plimbare și zone fără mașini, precum și cu o arhitectură mult ma prietenoasă și mai umană decât în prezent, atât ca design cât și ca limită de înălțime.Autoritățile locale clujene au un dialog permanent cu mai mulți investitori privați, care au anunțat proiecte de anvergură în această zonă pentru următorii ani, scopul fiind alinierea acestora la dorințele comunității, pentru a crea aici o zonă frumoasă și bine închegată a Clujului, de care locuitorii să fie mândri în viitor.Dezbaterile publice tot mai dese pe aceste teme, cu implicarea societății civile, sunt foarte utile, atât pentru clarificarea tuturor aspectelor propuse și apariția unor sugestii valoroase, cât și pentru a responsabiliza toate părțile implicate în derularea proiectelor, atât cele publice cât și cele private. Mediul civic clujean are un rol esențial pentru a crea Clujul viitorului, orașul în care nevoile și dorințele tuturor sunt aliniate și în care, după cum spunea primarul, „nimeni nu este lăsat pe dinafară”.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Un Locuitor dintr-un bloc din Gheorgheni Se Întreabă Cum Să bea Vecinul O Supă Din Cocoșul Enervant?” / Răspunsul Neașteptat Pe Care L-a Primit

Stefania Heinz

Published

on

Problema creșterii găinilor între blocuri este una semnificativă în anumite zone în care casele vechi au fost păstrate. Aici, locuitorii din blocuri sunt adesea treziți în zori de cântecul cocoșului, care răsună printre clădiri odată cu primele raze ale dimineții.

“Este ora 4 și cocoșul vecinului a început deja să cânte, răspândindu-și ecoul printre blocuri. Ce sfat aveți pentru mine în ceea ce privește stabilirea unei relații bune cu vecinul de la casă și rugămintea de a prepara o supă gustoasă?”, a comentat un locuitor din Cluj pe o platformă de socializare.

Alți clujeni i-au sugerat să se calmeze, menționând că gospodăriile vechi au existat în zonă mult timp înainte ca blocurile să fie construite.

“Acel gospodar, aș paria, trăiește acolo de mai multe generații, împreună cu cocoșul care anunță zorii. Ei sunt acolo de mult înainte ca cineva să decidă să ridice blocuri în zonă. Deci sfatul meu este simplu: lasă-l pe om în pace, deoarece nu ai dreptul să-i ceri absolut nimic.”

“Conform cunoștințelor mele, acum mai bine de 15 ani, a fost adoptată o lege care interzicea ținerea găinilor/porcilor în gospodăriile din oraș. Nu sunt sigur dacă legea a suferit modificări sau a fost anulată, dar îmi amintesc că, pe vremea aceea, bunica mea a trebuit să renunțe la toate animalele pentru a respecta legislația, iar locul în care ținea porcii a fost transformat în altceva. Vecinii ei au procedat în mod similar.”

Conform regulilor locale, creșterea găinilor în apropierea blocurilor este interzisă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

1 Mai la Hoia, Tradiții Clujene: Mici, Bere și Dansuri Populare în Imagini din 1973, 1983 și 1984 – FOTO

Maria Costea

Published

on

Fotografiile ce ilustrează sărbătoarea de 1 Mai de la Hoia din anii ’70 și ’80 sunt pline de viață și amintesc de atmosfera festivalurilor contemporane. În acele vremuri, Hoia era considerată “Mecca” petrecerilor, oferind spectacole de muzică populară, iar micii și berea erau nelipsite.

Pajiștea de lângă Muzeul Satului de la Hoia era animată în ziua de 1 Mai. Oamenii se adunau în grupuri compacte, iar imaginile vechi reprezintă mărturia vie a modului autentic în care socializau. Comparativ cu prezentul, în care mulți sunt absorbiți de telefoanele mobile, acele vremuri erau caracterizate de conversații față în față, creând legături umane mai profunde.

La Hoia, de 1 Mai, era amplasată o scenă, unde artiștii vremii susțineau concerte, iar oamenii se adunau pe dealul care forma un amfiteatru natural, savurând ziua de sărbătoare.

Este clar că acele momente romantice din trecut nu vor reveni niciodată. Viața devine din ce în ce mai dificilă și tensionată, chiar și în comparație cu acele vremuri, când existau lipsuri și restricții.

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite