Connect with us

Prin Oras

Vel Pitar începe construirea blocului de ȘAPTE ETAJE de pe strada Năvodari. Primăria a dat avize în raport cu inexistentul Centru Cultural Transilvania

Alex Campian

Published

on

Vel Pitar începe construirea blocului de ȘAPTE ETAJE de pe strada Năvodari. Primăria a dat avize în raport cu inexistentul Centru Cultural Transilvania

Un imobil cu regim de înălțime 3S+P+7E se va construi pe strada Năvodari nr. 2, pe locul fostei fabrici de pâine Vel Pitar. Proiectul este vechi de aproximativ 3 ani și aparține Vel Pitar. Deși vecinii au avut obiecții legate de acest imobil, Primăria a eliberat toate avizele. În urmă cu câteva zile a fost aprobată și autorizația de construcție. Investiția este de aproximativ 5,6 milioane lei.Terenul se află în proprietatea Vel Pitar. Imobilul va avea locuințe de serviciu, spații comerciale și birouri.Terenul este liber de construcții în urma desființării clădirilor fostei fabrici de pâine Vel Pitar, realizată în baza autorizației de desființare eliberată de Primăria Cluj-Napoca în 2018.Caracterul zonei este unul mixt specific zonei centrale a orașului prin combinarea funcțiunilor rezidențial, birouri, comerț și instituții publice. Zona studiată face parte din Planul Urbanistic Zonal – B-dul 21 Decembrie 1989 – strada Năvodari și a Planului Urbanistic Zonal – Ansamblul Centrul Cultural Transilvania – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 106. Parcela studiată este studiată spre a primi o funcțiune ce va fi compatibilă cu Centrul Cultural Transilvania.Suprafața terenului verde va fi de aproape 186 mp, ceea ce reprezintă 10,75% din totalul suprafeței.La dezbaterile publice care au avut loc în anul 2018, vecinii viitorului imobil au reclamat faptul că zona se va aglomera odată cu darea în folosință a blocului de șapte etaje. De asemenea, oamenii au sesizat faptul că imobilul nu este în concordanță cu celelalte clădiri care sunt fie case, fie blocuri cu regim de înălțime două-trei etaje.Și reprezentanții Inspectoratului Județean de Jandarmi (vecini cu viitorul bloc) au precizat faptul că „Ministerul Afacerilor Interne a emis aviz, însă atrage atenția la mobilitate și la eventualele blocaje care se pot produce”.Oamenii au fost nemulțumiți și de faptul că viitorul bloc se raportează la regimul de înălțime al Centrului Cultural Transilvania, un proiect în stand-by de mulți ani din lipsă de investitori. Este interesant faptul că Primăria s-a raportat la inexistentul Centru Cultural Transilvania atunci când a aprobat acest proiect.Proiectul grandios care prevede construirea sediului pentru Filarmonică și unui hotel cu 8 etaje (ori a unei clădiri de birouri) este un eșec răsunător pentru Primăria Cluj-Napoca. Sediul și hotelul fac parte din proiectul Centrul Cultural Transilvania, o idee veche din 2004. În 2019 și în 2020 au fost organizate patru licitații pentru găsirea unui investitor privat care să intre în această afacere cu Primăria, dar nu s-a prezentat nimeni.Centrul Cultural Transilvania este o idee veche din 2004, pe vremea când președinte de Consiliu Județean era Grațian Șerban. Atunci se dorea realizarea unui sediu în Parcul Central, dar ulterior s-a renunțat la proiect. În 2010 Primăria a readus în atenție ideea, dar cu altă locație: bulevardul 21 Decembrie 1989. Din 2010 și până în prezent, în afara de concursul de idei și adjudecarea proiectului, nu s-a mai întâmplat aproape nimic.În 2011, primarul de atunci, Sorin Apostu declara că în 2015, Centrul Cultural Transilvania va fi funcțional. La acel moment a fos încheiat chiar un contract de proiectare în valoare de 2,1 milioane de lei.Din 2014 Emil Boc susținea că are investitori interesaţi de acest proiect. În bugetul pe 2014, primarul a alocat din nou finanţare pentru plata proiectării Centrului Cultural Transilvania.În planul de investiții pe 2015 al Primăriei Cluj-Napoca, aproape 2 milioane de euro au fost puse la îndemâna investiției promise pe numele ei “Centrului Cultural Transilvania” – care conține, firește, și sediul Academiei de Muzică, și pe cel al Filarmonicii.La finalul anului 2017, presa ”de casă” a primăriei lui Boc anunța că pe terenul de pe Bdul 21 Decembrie 1989, va fi realizat un Centru European de Artă Contemporană.

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Primăvara înfloritoare pe malurile Someșului din Cluj: Culorile vibrante ale florilor de mai încântă privirile și îmbie la contemplare

Diana Petrescu

Published

on

Cu primăvara în toi, Clujul își dezvăluie splendoarea verde, iar florile de mai colorează malurile Someșului, conferind un aer proaspăt și îmbietor. Primarul Emil Boc, aflat în plină campanie electorală, nu ratează ocazia de a sublinia aspectul verde al orașului. “Vă invităm la relaxare și mișcare!”, a transmis acesta, evidențiind, în același timp, preocuparea pentru mediu și promovarea activităților în aer liber.

Cu toate că malurile Someșului arată încântător în această perioadă, nu putem trece cu vederea faptul că în ultimii ani s-a construit intens pe aceste terenuri. În ciuda acestor aspecte, imaginile selectate cu grijă de echipa de comunicare a primarului Emil Boc scot în evidență zonele care emană frumusețe și arată foarte bine.

Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!

 

Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Malurile Someșului capătă treptat aspectul Sena pariziana

Maria Costea

Published

on

Malurile Someșului prind viață și încep să evolueze către aspectul caracteristic al marilor râuri europene. Pe măsură ce infrastructura și spațiile verzi sunt dezvoltate și îmbunătățite, Someșul devine tot mai asemănător cu malurile Senelui, râul emblematic al Parisului.

Această transformare nu este doar o simplă coincidență, ci reflectă eforturile continue ale autorităților locale de a îmbunătăți calitatea mediului urban și de a crea spații publice atractive pentru locuitori și turiști. Prin investiții în parcuri, promenade și alte facilități recreative, malurile Someșului devin tot mai mult un loc preferat pentru plimbări și relaxare.

Compararea cu Sena pariziană sugerează nu doar o schimbare fizică, ci și o transformare culturală și socială în comunitatea locală. Această evoluție reflectă dorința de a integra natura și frumusețea peisajului în viața urbană, oferind locuitorilor o oază de relaxare și reîmprospătare în mijlocul orașului.

În final, această transformare a malurilor Someșului demonstrează potențialul incredibil al dezvoltării urbane sustenabile și al revitalizării spațiilor naturale în cadrul orașelor moderne.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Musafiri noi in Parcul Central

Diana Petrescu

Published

on

Tocmai că treceam azi prin parc și am observat doi bătrânei care se uitau în sus intr-un copac. Inițial am crezut că se uită după vreo veveriță sau vreo ciocănitoare, dar ce să vezi …  într-o scorbură erau 2 bufnițe.. 😮… Una a zburat în celălalt copac iar cealaltă a rămas în scorbură ( probabil există şi pui acolo.)

Poate au mai observat și alții ( eu abea aci 😀 ) dar din câte am înțeles nu sunt de multă vreme “stabiliți” acolo … ( bătrânul zicea că ii urmăresc de ceva vreme cu nevastăsa și mereu le si fac poze 😊 ) .  a spus Tunde Pop trecătoarea care a observat bufnițele.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite