Connect with us

Prin Oras

La Cluj a fost comemorată evacuarea din 2010 a 350 de persoane de pe strada Coastei și mutarea lor forțată la Pata Rât

Alex Campian

Published

on

La Cluj a fost comemorată evacuarea din 2010 a 350 de persoane de pe strada Coastei și mutarea lor forțată la Pata Rât

Vineri, 17 decembrie 2021, grupul de inițiativă civică „Căși sociale ACUM!” a derulat o serie de acțiuni cu ocazia comemorării evacuării din 2010, de pe fosta str. Coastei, a 350 persoane de etnie romă și mutarea lor forțată în Pata Rât. Prin acțiunile „Marș online: Cui aparține orașul smart?”, echipa Căși sociale ACUM! a revenit cu multe din mesajele care de-a lungul ultimului deceniu au atras atenția asupra crizei locuirii în Cluj.Activiștii mișcării s-au dus în fața instituțiilor locale și în locuri publice cunoscute în Cluj, cu pancarte care răspundeau la întrebarea “Cui aparține orașul smart, dacă…?” Pozele făcute au fost redistribuite în social media toată ziua – semn care ne arată că locuirea este o problemă în orașul smart. 

În seara zilei de vineri, activiștii au participat la un flashmob, în cadrul căruia s-a prezentat expoziția “Unde au dispărut copiii de pe canapea?”. 

După cum au explicat activiștii „Căși sociale ACUM!”, „când locuiau pe str. Coastei, oamenii mai ieșeau vara să stea pe o canapea. În fața lor, în piața Mărăști apăreau pe rând: noul sediu al Bibliotecii Județene Octavian Goga (2002); Olimpia Business Center (2006); clădirea construită pentru Vama Regională Cluj pe terenul primăriei (2005), care a fost apoi preluată și finalizată de Consiliul Județean Cluj (mai 2010). Iar în spatele lor, pe str. Inău se construiau noi vile. Printre altele, cea a primarul interimar Sorin Apostu, care a ordonat demolarea și evacuarea de pe str. Coastei în 2010, și care, în noiembrie 2011, a fost arestat pentru luare de mită în vederea eliberării unor autorizații de construcții.”În anul 2009, canapeaua pe care au stat mai mulți copii a fost așezată în locul unde activiștii acum, în 2021, propun amplasarea Monumentului Evacuării de pe str. Coastei. „Pentru că în decembrie 2010 canapeaua a dispărut. La fel și copiii care stăteau pe ea. Au fost aruncați lângă rampa de gunoi a orașului. Monumentul ne aduce aminte despre această evacuare. Ca să nu uităm. Ca să nu se mai întâmple niciodată cu nimeni așa ceva.     În zona unde locuiau cele 76 de familii rome, după evacuarea din decembrie 2010, au fost construite: un sediu al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai, campus și biserică pe terenul primăriei (mai – decembrie 2011) ; Creșa publică Vrăjitorul din Oz (2016) ; Dorobanților Residence, un bloc de pe strada Dorobantilor 132-134 de 12 etaje, cu 120 de „apartamente premium” și 120 de locuri de parcare, beneficiar Transilvania Construcții, pe baza autorizației din 2012. Astăzi, prețul cerut la asemenea apartamente este de circa 2000 euro/ mp și 10000 euro pentru un garaj”, au precizat activiștii „Căși sociale ACUM!”.„Când vin aici și mă uit la tot ce este aici și ce este în jur acum, sincer, trebuie să spun că este frumos, este curat, miroase bine. Dar ce nu e frumos, că tot ce s-a făcut, s-a făcut pe suferința altora și pe lacrimile altora. Dar așa este omul, el caută să-i fie lui bine, chiar dacă îi împinge pe alții din calea lui. Nu se uită peste cine a trecut, pe cine a lăsat în urmă în lacrimi, pe cine a bătut. Lucrurile astea se puteau face și într-un alt mod, nu neapărat pe seama suferinței și pe necazul și pe lacrimile atâtor oameni. Puteau să vină să ne spună, nu ne place cum a ajuns locul ăsta, vrem să facem curat, dar și pe voi vă mutăm într-un loc unde și vouă să vă fie bine, nu să vă trimitem la suferință și la chin”, a declarat  Silviu Zsiga, fost locuitor pe str. Coastei.Expoziția „Unde au dispărut copiii de pe canapea?” pune în context nevoia comunității rome care a locuit până în 2010 pe str. Coastei de a marca simbolic locul de unde a fost evacuată și mutată forțat în Pata Rât, lângă rampele de deșeuri ale orașului. Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Fundația Desire și Căși sociale ACUM! au venit cu ideea realizării unei lucrări de artă care să amintească de acest moment și să atragă atenția că evacuările din orașul Cluj trebuie să înceteze. Artiștii Ciprian Mureșan, Răzvan Botiș și arhitectul Silviu Medeșan, împreună cu membri ai comunității, au creat o machetă a zonei care în 2010 a fost demolată. Împreună propun amplasarea Monumentului Evacuării de pe str. Coastei pe actuala str. Episcop Nicolae Ivan f.n. 

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Primăvara înfloritoare pe malurile Someșului din Cluj: Culorile vibrante ale florilor de mai încântă privirile și îmbie la contemplare

Diana Petrescu

Published

on

Cu primăvara în toi, Clujul își dezvăluie splendoarea verde, iar florile de mai colorează malurile Someșului, conferind un aer proaspăt și îmbietor. Primarul Emil Boc, aflat în plină campanie electorală, nu ratează ocazia de a sublinia aspectul verde al orașului. “Vă invităm la relaxare și mișcare!”, a transmis acesta, evidențiind, în același timp, preocuparea pentru mediu și promovarea activităților în aer liber.

Cu toate că malurile Someșului arată încântător în această perioadă, nu putem trece cu vederea faptul că în ultimii ani s-a construit intens pe aceste terenuri. În ciuda acestor aspecte, imaginile selectate cu grijă de echipa de comunicare a primarului Emil Boc scot în evidență zonele care emană frumusețe și arată foarte bine.

Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!

 

Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Malurile Someșului capătă treptat aspectul Sena pariziana

Maria Costea

Published

on

Malurile Someșului prind viață și încep să evolueze către aspectul caracteristic al marilor râuri europene. Pe măsură ce infrastructura și spațiile verzi sunt dezvoltate și îmbunătățite, Someșul devine tot mai asemănător cu malurile Senelui, râul emblematic al Parisului.

Această transformare nu este doar o simplă coincidență, ci reflectă eforturile continue ale autorităților locale de a îmbunătăți calitatea mediului urban și de a crea spații publice atractive pentru locuitori și turiști. Prin investiții în parcuri, promenade și alte facilități recreative, malurile Someșului devin tot mai mult un loc preferat pentru plimbări și relaxare.

Compararea cu Sena pariziană sugerează nu doar o schimbare fizică, ci și o transformare culturală și socială în comunitatea locală. Această evoluție reflectă dorința de a integra natura și frumusețea peisajului în viața urbană, oferind locuitorilor o oază de relaxare și reîmprospătare în mijlocul orașului.

În final, această transformare a malurilor Someșului demonstrează potențialul incredibil al dezvoltării urbane sustenabile și al revitalizării spațiilor naturale în cadrul orașelor moderne.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Musafiri noi in Parcul Central

Diana Petrescu

Published

on

Tocmai că treceam azi prin parc și am observat doi bătrânei care se uitau în sus intr-un copac. Inițial am crezut că se uită după vreo veveriță sau vreo ciocănitoare, dar ce să vezi …  într-o scorbură erau 2 bufnițe.. 😮… Una a zburat în celălalt copac iar cealaltă a rămas în scorbură ( probabil există şi pui acolo.)

Poate au mai observat și alții ( eu abea aci 😀 ) dar din câte am înțeles nu sunt de multă vreme “stabiliți” acolo … ( bătrânul zicea că ii urmăresc de ceva vreme cu nevastăsa și mereu le si fac poze 😊 ) .  a spus Tunde Pop trecătoarea care a observat bufnițele.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite