Connect with us

Economie

Centura Metropolitană, prioritate pentru prefectură. „Nu blocați investițiile majore în Cluj!”

Maria Costea

Published

on

Centura Metropolitană, prioritate pentru prefectură. „Nu blocați investițiile majore în Cluj!”


Proiectele prioritare ale județului vor fi Centura Metropolitană și Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), a anunțat noul prefect Mircea Abrudean. El a avertizat șefii instituțiilor să nu blocheze proiectele publice pe fonduri europene și investitorii privați.
“Sunt două proiecte majore în județ care vor avea prioritate: Centura Metropolitană a municipiului Cluj-Napoca și CMID. Trebuie să avem toată deschiderea în colaborea cu instituțiile angrenate în aceste proiecte, să le tratăm cu celeritate și să ne dăm tot concursul. Aceste proiecte nu sunt ale mele, ale primarilor sau ale președintelui consiliului județean, iar dacă nu vom găsi soluții pentru ca ele să se concretizeze nu va fi bine deloc pentru noi toți, clujenii.

Fac apel la patriotismul dvs. local și la profesionalismul de care ați dat dovadă pentru a nu le bloca, desigur cu respectarea întocmai a legislației. Vă rog să nu apelați la termenele maximale, adică dacă trebuie un aviz în 30 de zile, să nu le lungim! Nu de multe ori m-am lovit de aceste aspecte birocratice”, a menționat Abrudean.

Primarii de comune, puși la cozi

“Aceste proiecte și cele de dezvoltare locală pe fonduri europene vor trebui să aibă prioritate în fața instituțiilor. Nu mi se pare normal ca un primar de comună cu 2.000 de oameni să fie pus la cozi și să fie tratat cu indiferență, mai ales că aceste unități-administrativ teritoriale au proiecte de milioane de euro, iar fondurile europene reprezintă unica lor șansă de a obține acești bani.

În loc să corespondăm luni de zile cu o primărie, mai bine îi dăm un telefon primarului și îi spunem față în față ceea ce are de făcut. Pe noi nu ne interesează culoarea politică a primăriei, ci să se concretizeze acele proiecte pe bani europeni. Rolul meu nu este să încurc, ci să mă ocup de aspecte de management și de viziune, eu nu intervin în problemele tehnice”, spune noul prefect.

Clujul cu 1 milion de locuitori își cere drepturile

“În relația cu structurile centrale, Clujul primește mult prea puțin față de ceea ce merită, fiind pe locul doi în România ca putere economică, după București. Tocmai de aceea nu este normal să lucrăm cu personal dimensionat la nivelul anilor 2000. Totuși, Clujul are neoficial aproape 1 milion de oameni și de aceea mă voi implica pentru a obține ceea ce merităm la nivel național.

Vreau să lucrez la nivel județean cu oameni profesioniști  care să găsească soluții la probleme, nu numai să le constate. Modul în care vă faceți treaba se răsfrânge până la urmă asupra tuturor cetățenilor, la instituțiile unde cifrele arată bine eu nu voi interveni. Pe de altă parte, instituțiile statului trebuie să aibă o mai mare aplecare asupra investitorilor privați.

Eu am activat în cadrul parcurilor Industriale Tetarom, am participat la negocierile cu marii investitori, inclusiv cu cei de la Nokia, iar principala problemă cu care aceștia se confruntă la noi este birocrația pe care ei nu o au în țările din care provin și spun că legislația nu le permite să se miște ca în statele respective. Vorbim aici despre mari companii care vin cu mulți bani și care au pretenția să fie tratate ca atare”, a spus Abrudean.

Colegiul Prefectural al Județului Cluj s-a reunit în ședință ordinară joi, la Palatul Administrativ. În cadrul ședinței au fost evaluate prioritățile privind acțiunile ce urmează a fi întreprinse de serviciile publice deconcentrate în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin programul de guvernare. Cu acest prilej s-a întrunit și Comitetul Județean Pentru Situații de Urgență pentru a stabili măsurile care se vor lua în perioada sărbătorilor de iarnă.

Programată pentru 2023Centura Metropolitană poate fi terminată în 2023, dar totul depinde de Ministerul Transporturilor, beneficiarul proiectului, a menționat primarul Clujului, Emil Boc. În 30 octombrie Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a aprobat varianta 8 de traseu pentru Centura Metropolitană – Transregio Feleac. Ea va avea 38 km, leagă vestul comunei Gilău de Apahida şi are o alocare financiară de la Comisia Europeană de 150 de milioane de euro. Centura va porni de la centura Gilăului spre Florești, apoi trece prin spatele cartierelor Mănăştur, Zorilor, Bună Ziua, Gheorgheni, Someşeni, până spre Apahida. 

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

“Suntem tratați ca niște sclavi!” Angajații multinaționalelor din Cluj cer dreptate!

Cosmin Ardelean

Published

on

“Sclavie modernă” la multinaționalele din Cluj? Un angajat dezvăluie abuzuri și salarii de mizerie la Foundever!

Mitul Clujului prosper, cu joburi bine plătite la multinaționale, se destramă! Un angajat al companiei Foundever Cluj a rupt tăcerea și a dezvăluit realitatea dură din spatele ușilor închise: salarii de mizerie, abuzuri, discriminare și promisiuni deșarte.

Andrei (nume fictiv), care a lucrat șapte luni la Foundever, a câștigat în medie 2500 de lei, plus 500-600 de lei bonusuri. În februarie, a ajuns la suma de 2560 de lei, inclusiv orele de weekend și bonusul de performanță. “Salariul minim pe economie, atât am luat. Practic, am muncit pe gratis”, a declarat Andrei.

Promisiunile de bonusuri generoase s-au dovedit a fi doar praf în ochi. “Mi-au spus că aș putea lua încă 700 de lei brut. Dar bonusurile nu țineau de mine. Clienții nemulțumiți mă abuzau, îmi dădeau ratinguri negative și pierdeam bonusul”, a explicat tânărul.

Andrei a mai dezvăluit și practici ilegale legate de orele suplimentare și pauzele dintre ture. “Am lucrat 64 de ore de weekend și am primit doar două zile libere în timpul săptămânii. Practic, 2,7 lei pe oră. Între ture trebuiau să fie 12 ore pauză, dar am plecat seara și am revenit dimineața la muncă. Nu mi-au dat niciun document oficial”, a precizat el.

Tânărul a subliniat și diferențele salariale discriminatorii dintre angajații români și cei străini. “Croații și slovacii câștigă 5000-6000 de lei. Primesc bonusuri de bun venit și chirie. Noi, românii, nimic”, a afirmat Andrei.

Un expert contabil consultat a confirmat că Foundever a încălcat legea privind pauza de 12 ore între ture. “Legea prevede clar acest lucru. Dacă s-a întâmplat, e ilegal”, a declarat acesta.

Doru Șupeală, consultant de marketing și management, a îndemnat angajații abuzați să se organizeze și să apeleze la un avocat. “Să adune probe, să discute cu colegii, să contacteze un avocat și să reclame firma la ITM sau în instanță. Să lase recenzii negative pe platforme specializate și să vorbească cu presa”, a recomandat Șupeală.

La solicitare, Foundever a transmis un comunicat în care neagă acuzațiile și susține că respectă legislația muncii și oferă salarii competitive. “Nu există diferențe salariale pe bază de naționalitate, gen sau discriminare. Orele suplimentare sunt compensate conform legii, iar pauza dintre ture este de 8 ore, conform reglementărilor pentru programele în ture. Bonusurile de performanță sunt realiste, iar 75% dintre angajați le-au primit în februarie”, se arată în comunicat.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor demara o anchetă în acest caz și dacă alți angajați ai Foundever vor avea curajul să rupă tăcerea și să dezvăluie abuzurile la care sunt supuși.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Economie

Vrei un job bine plătit? Clujul devine capitala angajărilor din România!

Cosmin Ardelean

Published

on

Clujul, aproape de un record istoric! Peste 289.000 de angajați – al doilea județ din țară după București!

Clujul continuă să fie un magnet pentru locuri de muncă, atingând un număr record de angajați! La sfârșitul lunii ianuarie 2025, județul avea 289.301 salariați, cu 2.292 mai mulți decât în decembrie 2024 și cu 5.406 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit celor mai recente date ale Direcției Județene de Statistică Cluj, acest număr plasează județul pe locul doi în România, după București, care rămâne lider cu 1,1 milioane de salariați. Clujul este urmat de Timiș (271.661 de angajați), Brașov (204.501) și Ilfov (203.077).

La polul opus, cele mai puține locuri de muncă sunt în județele Giurgiu (42.397 de angajați) și Mehedinți (47.289).

Unde lucrează clujenii?

Domeniul serviciilor domină piața muncii din Cluj, cu 202.579 de angajați, fiind devansat doar de București. Industria și construcțiile au și ele un număr considerabil de salariați, cu 83.987 de persoane active în aceste sectoare.

În toată România, la începutul anului 2025, erau înregistrați 5.779.312 salariați, iar Clujul continuă să fie unul dintre motoarele economiei naționale.

Se îndreaptă orașul spre o nouă eră economică? Ce impact va avea această creștere asupra pieței muncii și a salariilor?

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite