Connect with us

Eveniment

Cum a fost 2022, în analiza lui Emil Boc. „Un an cu multe realizări pentru Cluj” / De ce întârzie unele proiecte

Stefania Heinz

Published

on

Cum a fost 2022, în analiza lui Emil Boc. „Un an cu multe realizări pentru Cluj" / De ce întârzie unele proiecte

Emil Boc a făcut o retrospectivă a anului 2022 și s-a declarat mulțumit de ce a realizat în acest an, ca primar, pentru locuitorii orașului. Edilul a explicat de ce unele proiecte nu sunt finalizate la timp.
„Întotdeana îți faci planuri, că se vor deschide linii de finanțare pentru pentru diverse proiecte europene, pentru PNRR și care chiar dacă sunt în contract, tu nu mai poți să cheltui banii pentru că n-au plecat la timp procedurile, dar per ansamblu anul acesta ne putem declara mulțumiți de ce am făcut. Am realizat obiective mari”, a spus primarul Clujului la Napoca Live.

Edilul a anunțat că două parcuri au fost reabilitate și sunt gata să îi primească pe clujeni.

„Parcul Farmec este gata. Lumea se poate plimba acolo. La fel și Parcul Ștefan cel Mare, de mâine după-masă. Evident că procedurile finale se vor derula la începutul anului viitor. Dar așa a fost și la Baza Sportivă din Mănăștur. Dacă poți da ceva în folosință oamenilor, nu stai cu gardurile închise dacă nu e făcută recepția. La Parcul Ștefan cel mare au apărut încă două proiecte suplimentare, ca urmare a solicitării celor de la teatru. Partea care e cu scena a apărut ulterior. Nu face parte din proiectul inițial. Se va implementa la începutul anului viitor. Așa e cu unele lucrări. Nu sunt prinse în licitație pentru că apar pe parcurs. Aceea va fi o scenă în aer liber pentru cei de la teatru să poată susține prezentări sau evenimente publice”, a mai spus Emil Boc.

Edilul a enumerat alte câteva dintre obiectivele mari realizate în 2022.

„Baza Sportivă «La Terenuri» este o lucrare majoră și importantă pentru Cluj. Face diferența mare în cartierul Mănăștur. Primăria din Cluj-Napoca e singura din țară care are două baze sportive finalizate și de forță. Am finalizat și creșa de pe strada Meziad, acolo sunt 90 de locuri în plus care au făcut diferența. Bulevardul 21 Decembrie și Grădinița «Floare de Iris» au fost și ele finalizate. La grădiniță avem 225 de locuri care reprezintă un progres”, a detaliat Emil Boc.

Întrebat de câte locuri mai e nevoie în grădinițele din Cluj, Emil Boc a răspuns că „municipalitatea se ocupă de creșe, iar grădinițele sunt în subordinea Inspectoratului Școlar Județean Cluj, ei se ocupă de aceste solicitări.”

„La creșe mai avem nevoie de locuri. E un deficit de 400 de locuri grosso modo, din ce îmi spun colegii noștri. Trebuie să vă gândiți că avem o creșă de peste 100 de locuri în Borhanci, care deja este în licitație pe fondurile din PNRR și mai avem încă două lucrări în pregătire – Creșa din Parcul Feroviarilor și Creșa din Iris”, a anunțat edilul.

De ce întârzie unele proiecte. „Am luat taurul de coarne, pur și simplu i-am scos afară”
Emil Boc a dat vina pe firme pentru întârzierele la proiectele municipalității.

„Problema este incapacitatea firmelor de a duce proiectele până la capăt, am avut și în trecut astfel de probleme, dar noi, la Cluj, spre deosebire de alții, nu am stat cu cangrena în casă, ci am reziliat, iar atunci am terminat unele proiecte, care, dacă nu am fi avut decizia să-i punem la lista rușinii și să-i extragem ca pe o măsea stricată, și acum eram cu lucrările precum Podul Porțelanului sau Turnul Pompierilor neterminate. Am luat taurul de coarne, pur și simplu i-am scos afară. Există mari probleme cu implementarea (proiectelor – n. red.) din perspectiva firmelor”, a mai declarat Emil Boc.

Edilul este îngrijorat de faptul că ar putea apărea în continuare la licitații firme neserioase care nu vor duce proiectele până la capăt.

„Din nefericire, ne așteptăm ca situația să se înrăutățească pentru că în întreaga Uniune Europeană sunt fondurile din PNRR, sunt foarte multe lucrări, iar atunci firmele care mai erau din UE și făceau lucrări și în afara țării lor, acum multe vor face lucrări în țările lor, deoarece vor avea bani din PNRR. Din acest motiv, ne așteptăm să apară firmele proaste la licitații, cele care nu duc la bun sfârșit (proiectul – n. red.). Aceasta este marea problemă pe care o văd eu”, a spus primarul Emil Boc.

Boc dă vina pe proiectanți
Primarul municipiului Cluj-Napoca a afirmat faptul că nu întocmirea caietelor de sarcini este problema. 

„Problema este a proiectanților. În multe chestiuni nu proiectează cum trebuie, iar dupa aceea, în implementare, te trezești că găsești o conductă care nu era prevăzută în plan, iar atunci trebuie să oprești lucrările pentru a muta acea conductă de gaz sau magistrală. Pe de altă parte, apar și soluții care nu sunt fezabile în implementare, iar atrunci trebuie să oprești proiectul și ră refaci partea de proiectare, să o adaptezi la ceea ce ai găsit în teren. Aceasta este o altă problemă constatată în implementare. La Cluj, în proporție de 70-80% se respectă termenele de finalizare pentru proiecte. Și lipsa forței calificate de muncă reprezintă o problemă. Așa se scuză firmele. Dar atunci când te-ai angajat, știi ce capacitate ai. Dacă știi că nu poți, nu te bagi. Dacă te-ai băgat, trebuie să duci proiectul până la capăt, deoarece dacă tot timpul facem ceva la modul «No, lasă, că om vedea când om termina, la anul… și la mulți ani», eu nu accept așa ceva la Cluj. Firmele care nu termină la timp au o prelungire legală, poate mai apar probleme legate de vreme, dar când e vorba de incapacitate administrativă înseamnă că acea firmă are o problemă majoră”, a explicat edilul.

Emil Boc a fost întrebat dacă nu cumva aceste probleme s-a rezolva dacă cei responsabili din primărie „ar sta cu biciul” pe aceste firme.

„Fiecare proiect are un supervizor angajat și plătit de statul român. Dincolo de ce are primăria, fiecare proiect are un diriginte de șantier și un supervizor, care trebuie să stea în teren și să vegheze la respectarea lucrărilor. Așa se fac lucrările de infrastructură, iar atunci primăria doar coordonează susținerea financiară și implementarea problemelor legate de avize sau alte demersuri. Acolo există un supervizor plătit care să se ocupe”, a mai spus Emil Boc.

„Firmele care nu termină la timp proiectele plătesc penalizări”
Acesta a susținut că primăria a făcut o selecție foarte riguroasă a firmelor. Iar cele neserioase au fost trecute pe „lista neagră”.

„Două treimi dintre lucrări sunt în grafic și se termină la timp. Există și unele în prelungire. Firmele care nu termină la timp proiectele plătesc penalizări. Acele amenzi sunt legale, nu au ce comenta. Se trag din factură, practic e mai ieftin proiectul”, a mai zis primarul.

A trecut frumos Crăciunul. Am fost la Catedrală la slujbă și când am ieșit îmi spuneam că, dacă nu aș ști în ce dată suntem și m-aș uita afară, cu siguranță aș spune că e Paștele. Așa soare era în ziua de Crăciun. Până la urmă, tot răul spre bine. Chiar dacă nu e zăpadă cum ne-am dorit țoți, facem economie la factura de gaz, pentru că, oricum, vin prețuri mari – Emil Boc 
 

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom