Connect with us

Prin Oras

Boc și Tarcea au anunțat finanțări nerambursabile de 4,5 milioane de euro pentru proiecte culturale și sportive. Clujenii au însă alte priorități: „#FărăPomană, dacă sunteți de dreapta”

Alex Campian

Published

on

Boc și Tarcea au anunțat finanțări nerambursabile de 4,5 milioane de euro pentru proiecte culturale și sportive. Clujenii au însă alte priorități: „#FărăPomană, dacă sunteți de dreapta”

În cursul zilei de ieri, edilii liberali ai orașului au anunțat, pe paginile lor de promovare administrativ-electorală de pe Facebook, acordarea de finanțări nerambursabile în valoare de 4,5 milioane de euro pentru susținerea acțiunilor culturale și sportive din municipiu în anul 2022.Primarul Emil Boc a explicat inițiativa enunțând truisme greu de lecturat, fiindcă, cel mult la jumătatea textului, te ia somnul:„Bugetul alocat pentru această sesiune este de 11.250.000 lei pentru proiecte culturale (dintre care 500.000 de lei pentru proiecte cu caracter social) și 10.450.000 lei pentru proiectele structurilor sportive.Printre criteriile de selecție pentru proiectele culturale se numără: încurajarea creaţiei artistice şi a producţiilor culturale inovatoare, interdisciplinare, participative, a celor care contribuie la dezvoltarea socială şi urbană; sprijinirea dezvoltării sectorului cultural clujean; dezvoltarea sinergiilor între domeniul cultural şi alte domenii ale vieţii publice clujene – educaţie, cercetare, coeziune socială etc; promovarea dialogului intercultural şi punerea în valoare a diversităţii etnoculturale; încurajarea iniţiativelor experimentale, inovatoare, originale; păstrarea şi punerea în valoare a patrimoniului, a valorilor culturale tradiţionale; încurajarea schimburilor culturale, a coproducțiilor, creşterea mobilităţii creatorilor şi a produselor culturale; dezvoltarea cooperării locale, regionale, naţionale şi internaţionale; dezvoltarea publicului şi creşterea accesului la actul de cultură, sprijinirea educaţiei culturale pe întreg parcursul vieţii; dezvoltarea cercetării în domeniul cultural şi în domeniile de intersecţie dintre cultură şi alte domenii, elaborarea de studii, rapoarte şi strategii în domeniul cultural; creşterea vizibilităţii şi notorietăţii municipiului Cluj-Napoca şi a scenei culturale clujene; sprijinirea tinerelor talente, creşterea expertizei şi profesionalismului sectorului cultural, sprijinirea dezvoltării organizaţionale a operatorilor culturali clujeni.În domeniul cultural vor fi finanțate următoarele tipuri de proiecte: proiecte culturale, artistice, educaţionale, realizate de către fundaţii sau asociaţii întemeiate în baza OG 26/2000, în parteneriat cu instituţii publice de cultură şi/sau de învăţământ, având sediul în municipiul Cluj-Napoca; proiecte de tineret; proiecte culturale regionale; proiecte culturale locale; proiecte în cadrul „UNESCO City of Film”; proiecte în cadrul „European Year of Youth”; proiecte cu caracter social.La capitolul sport vor fi finanțate activitățile/acțiunile care se încadrează în programele „Promovarea sportului de performanță” și „Sportul pentru toți”.Finanţarea asigurată de Primăria și Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca poate fi de maximum 90% din bugetul total al proiectului. (…)În anul 2021, un număr de 120 de proiecte culturale şi de tineret au beneficiat de sprijin în valoare de 10 milioane de lei (cu 10% mai mult ca în 2020). De asemenea, 44 de structuri sportive au beneficiat de finanţări nerambursabile din partea Primăriei în valoare de peste 9,8 milioane de lei (cu 10% mai mult ca în 2020)”, a scris primarul Emil Boc, pe pagina sa de Facebook.Acțiunile culturale și sportive susținute de Primăria Cluj-Napoca au, de cele mai multe ori, efecte concrete doar de PR. Ele pun umărul (vaccinat sau nu) la crearea brandului festivaliero-culturalo-sportiv al orașului, brand de care edilii liberali se lipesc ca marca de scrisoare (electorală).În timp ce Primăria sprijină „proiecte culturale” cu milioane de euro din bugetul local, adevărata cultură e ruptă-n cur: Filarmonica nu are un sediu propriu, în sala Operei/Teatrului Național, spectatorii se așază pe aceleași scaune pe care se așezau și bunicii lor, galeriile de artă sunt puține și deloc promovate ș.a.m.d.Clujul investește în special în șușanele culturale, fiindcă acestea dau senzația efervescenței (pseudo)culturale, aduc voturi și consumatori de chirii și de apartamente „pentru investiție” în Cluj.Clujenii însă au alte priorități, după cum reiese din comentariile pe care le-au scris sub postarea primarului Boc și sub cea a viceprimarului Dan Tarcea:„Stațiile de autobuz din cartiere arată mizerabil, cu geamuri sparte, mizerabile, au doar sigiliile Primăriei pe ele pentru că au fost construite ilegal și așa au funcționat din 1990, dar trebuie să acționați și să le licitați altor persoane. Este un vad la care firmele ar licita locurile respective. Vă invit să faceți un tur al acestor stații, să vedeți dacă vă fac cinste Primăriei și dvs. ca Primar al Clujului! (capăt Mănăștur, capăt Grigorescu, capăt Zorilor, capăt IRA, zona IEIA Zorilor, Mănăștur – Big, Gară – poarta de intrare în CLUJ) Au fost închise de când ați intrat în noua legislatură… faceți ceva cu ele!”, i-a transmis Pirje Marcel primarului Boc.„Nimeni nu spune, au și astea importanța lor, dar care sunt prioritățile oamenilor oare??? Dar ale unui stat? Aici e buba, să știi să le îmbini cu mult discernământ și conștiință a unui lucru bine făcut și bun! Învățământul și sănătatea sunt primordiale, fără nu poate fi altceva bun”, a scris Sorin Pestean sub postarea lui Dan Tarcea.„Dar de ce alocați atâția bani ca pomană? ONG-urile să se finanțeze singure și să umble după sponsorizări de la societăți comerciale… Sau nu mai sunteți de dreapta și sunteți socialiști?!”, a întrebat Cazimir Formanek.„Cazimir Formanek, noi nu finanțăm ONG-urile, ci cofinanțăm evenimentele generate de acestea. O facem într-un mod colaborativ, prin care sa stimulăm crearea câtor mai multe evenimente, în care să se regăsească fiecare clujean”, a răspuns viceprimarul Tarcea, care a primit apoi replica:„Dar de ce să nu se regăsească în sănătate, transport public, infrastructură sau chiar clădiri de patrimoniu… și așa s-au retrocedat și s-ar putea cumpăra înapoi aceste cladiri, în loc să fie scos chiar și muzeul în stradă…Lăsați ONG-urile să caute singure surse de finanțare pentru evenimentele lor… de la societăți comerciale, de exemplu… #FărăPomană, dacă sunteți de dreapta…Vă întreb din nou… luați modelul lui Drania?!”

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Orasul Tau

Un Adio Dureros: Taximetria din Cluj-Napoca a Pierdut un Coleg Drag

Stefania Heinz

Published

on

Astăzi, o veste tristă a cutremurat comunitatea taximetriștilor din Cluj-Napoca, lăsând în urmă un gol imens în sufletele celor care l-au cunoscut și apreciat. Pe un grup dedicat profesioniștilor din domeniul taximetriei, a apărut o postare care a stârnit un val de emoție și regrete: „Taximetria din Cluj-Napoca a pierdut un coleg. Așa cum îi spuneam noi, „Mami”, un om bun, un coleg adevărat, plecat mult prea devreme dintre noi.”

Postarea, plină de durere și respect, este un omagiu adus unui bărbat care, deși nu mai este printre noi, va rămâne în inimile celor care l-au cunoscut. „Mami” era un nume drag colegilor săi, un om care a fost mereu acolo pentru oricine avea nevoie de ajutor, un suflet generos care a lăsat o amprentă adâncă în comunitatea taximetriștilor din Cluj.

Acesta nu a fost doar un coleg de serviciu, ci o persoană care știa cum să aducă un zâmbet pe fețele celor din jur. Prietenii din breaslă își aduc aminte de momentele petrecute împreună, de discuțiile sincere și de momentele de camaraderie care făceau din fiecare zi de muncă o experiență mai ușoară. Cuvintele sunt insuficiente pentru a descrie pierderea imensă simțită acum de toți cei care l-au cunoscut.

„Plecare mult prea devreme” – aceasta este fraza care se repetă în comentariile colegilor, subliniind cât de nedreaptă este viața uneori. Moartea prematură a unui om bun este o tragedie care lasă urme adânci, nu doar în familie, ci și în cercul celor care l-au admirat și respectat.

Condoleanțele pentru familia îndurerată sunt exprimate de către întreaga comunitate de taximetriști, care le transmite un mesaj de compasiune și putere în aceste momente grele. „Dumnezeu să vă dea putere în aceste momente grele și să-l așeze pe Mami în pace și lumină”, sunt cuvintele care reflectă durerea profundă resimțită de toți cei care au avut onoarea să-l întâlnească.

În aceste clipe de tristețe, taximetriștii din Cluj își dau adio unui coleg drag, un om care a fost mult mai mult decât un simplu partener de muncă – a fost un prieten, un sprijin, o prezență caldă într-o lume adesea marcată de agitație și oboseală.

„Drum lin, coleg drag” – aceasta este încheierea postării, un ultim omagiu adus unui om care va rămâne mereu în amintirea celor care l-au iubit și respectat.

Pierderea unui coleg de muncă nu este niciodată ușoară, dar în cazul lui „Mami”, ea este cu atât mai grea, având în vedere impactul pe care l-a avut asupra celor din jurul său. Rămas bun, „Mami”. Drum lin! 🕊️🚖

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Orasul Tau

Noua imagine a Sora Shopping Center: transparența ca strategie de mediere urbană

Maria Costea

Published

on

O randare recentă oferă o primă privire asupra modului în care ar putea arăta Sora Shopping Center din Cluj-Napoca după finalizarea amplului proiect de renovare aflat în pregătire. Intervenția propusă urmărește redefinirea relației dintre clădire și oraș, cu un accent puternic pus pe deschidere, vizibilitate și integrare urbană.

Accesul principal dinspre strada Brassai Sámuel este gândit ca un punct-cheie al noii identități arhitecturale. Fațada este tratată prin suprafețe vitrate ample, care permit o legătură vizuală directă între interiorul centrului comercial și spațiul public. Această abordare transformă clădirea dintr-un volum închis într-un element permeabil, care comunică activ cu orașul.

Conceptul de transparență este folosit ca strategie de mediere urbană, având rolul de a estompa granița dintre spațiul comercial și țesutul urban din jur. Prin utilizarea sticlei și a volumelor clare, proiectul propune un dialog continuu între activitățile din interior și viața străzii, contribuind la animarea zonei și la creșterea atractivității pietonale.

Renovarea nu vizează doar o actualizare estetică, ci și o repoziționare a Sora Shopping Center în peisajul central al orașului, adaptată nevoilor actuale ale comunității urbane. Noua imagine sugerează un spațiu mai luminos, mai accesibil și mai conectat la fluxurile pietonale și vizuale ale Clujului.

Proiectul este semnat de Atelier Fkm, în colaborare cu Filofi și Trandafir Arhitectură, echipe care propun o viziune contemporană asupra regenerării clădirilor existente, punând accent pe sustenabilitate, deschidere și integrare urbană.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Orasul Tau

Cum aleg pacienții cabinetele stomatologice din Mărăști și ce face diferența reală

Diana Petrescu

Published

on

Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca oferă o varietate largă de cabinete stomatologice, fiecare promițând tratamente moderne și rezultate bune. Totuși, experiența pacienților arată că diferențele dintre aceste cabinete nu țin doar de dotări sau prețuri, ci mai ales de modul în care este trăit actul medical.

Pentru mulți, vizita la stomatolog rămâne asociată cu stresul, durerea sau disconfortul. Însă, din ce în ce mai des, apar și exemple care schimbă complet această percepție.

Ce caută, de fapt, pacienții

Analizând opiniile pacienților care au trecut prin mai multe cabinete stomatologice din Mărăști, apar câteva criterii recurente:

  • tratamente fără durere

  • o abordare calmă și atentă

  • explicații clare

  • tehnologie modernă

  • senzația de siguranță și confort

Deși multe cabinete bifează teoretic aceste aspecte, puține reușesc să le îndeplinească în mod constant.

Experiența care schimbă așteptările

Există cabinete în Mărăști unde tratamentele sunt corecte din punct de vedere medical, dar realizate într-un ritm alert, cu mai puțină atenție la confortul pacientului. În contrast, tot mai mulți pacienți vorbesc despre experiențe complet diferite, în care procedurile sunt atât de fine încât relaxarea devine naturală.

Sunt relatări frecvente despre pacienți care spun că au ajuns să se relaxeze complet în timpul tratamentului, unii chiar afirmând că „ai putea adormi în scaun”. Acest tip de feedback nu apare întâmplător și este strâns legat de profesionalismul și experiența medicilor.

Rolul tehnologiei moderne

Un alt element important care separă cabinetele obișnuite de cele cu adevărat performante este nivelul aparaturii utilizate. Tratamentele minim invazive, diagnosticarea precisă și intervențiile sigure sunt posibile doar acolo unde există investiții constante în tehnologie.

În acest context, Cabinetul Stomatologic Diacicov este menționat frecvent ca exemplu de bună practică, fiind recunoscut pentru utilizarea unor echipamente moderne și pentru adaptarea continuă la noile standarde din stomatologia actuală.

De ce este recomandat de pacienți

Fără a fi promovat agresiv, Cabinetul Diacicov apare constant în recomandările pacienților din Mărăști. Motivele invocate sunt similare:

  • lipsa aproape totală a durerii

  • mișcări extrem de precise și delicate

  • medici care explică și lucrează cu răbdare

  • o stare de calm rar întâlnită într-un cabinet stomatologic

Rata mare de pacienți care revin și recomandă mai departe este un indicator clar al calității serviciilor, mai ales într-o zonă cu ofertă atât de diversă.

Concluzie

Alegerea unui cabinet stomatologic în Mărăști nu ar trebui să se bazeze doar pe proximitate sau preț. Experiențele pacienților arată că diferența reală este dată de confort, finețea tratamentelor și nivelul tehnologic.

Iar atunci când aceste criterii sunt analizate obiectiv, Cabinetul Stomatologic Diacicov este adesea menționat ca reper și recomandare naturală pentru cei care își doresc o experiență stomatologică lipsită de durere și stres.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom