Connect with us

Prin Oras

Criza gunoaielor reloaded. Responsabilii mimează munca, Clujul se va îngropa în gunoaie

Alex Campian

Published

on

Criza gunoaielor reloaded. Responsabilii mimează munca, Clujul se va îngropa în gunoaie

Celula 1 a CMID se umple mult mai repede decât ne spunea Consiliul Județean. De bai e la RADP care se preface că sortează, și în plus își mai și face pierdut Muntele de Gunoi Vechi prin celulă. Dar Consiliul Județean scapă de RADP și pasează hoitul la ARMD. Se mai gândește și să prăjească deșeul la supraplin, dar bani de sobă n-are. Timpul curge, iar Clujul se apropie de-a se îneca iar în gunoaie.Detalii.În acel an jumate care a trecut de la deschiderea sa din august 2020, Celula 1 a CMID deja s-a umplut pe-un sfert. În acest ritm, celula planificată inițial pentru 10 ani se va umple în 6 ani, mai precis până în toamna anului 2026.E clar: trebuie făcută o altă Celulă. Dar mai este timp?Dacă ne luăm după performanțele primei încercări – cu furturi de deal, cu alunecări de teren, cu procese, cu DNA, și cu milioane de euro returnați la finanțatori, Celula 2 ar fi gata prin 2035. Dar hai, de data asta sigur o să fie bine. Că dacă nu, e pe noi următoarea criză a gunoaielor. Numai că prima nici n-a plecat.RADP, operatorul temporar al CMID “sortează”, “tratează”, “compostează” și “reciclează” deșeurile întregului județ (!) practic fără scule.Spre exemplu, nu are nici măcar o găleată de compostare, cu toate că 70% din deșeuri este biodegradabil.Spre exemplu 2, RADP dispune doar de-un ciur miculuț, prin care – timp de-un deceniu, nu erau în stare să treacă nici măcar o treime din gunoaiele orașului, dară mi-te să prelucreze tot ce vine din întreg județul înspre însul.Astfel, cu standardele tehnologice date plus mimarea muncii, Clujul ajunge cu greu la o treime din țintele de reciclare stabilite de UE, de 55%. Care la anul va fi 60%.Dar pe lângă faptul că depune deșeuri nesortate, netratate și în general neconforme în CMID de-un an jumate, RADP mai are încă o problemă.Un munte de 272.000 tone de gunoi vechi, adunat prin funcționarea “temporară” a stației RADP din 2015. E acel Vesuviu al Clujului care se tot auroaprindea de câte 30-40 ori pe an, de muta nasul la tot orașul.Acum legal, RADP-ul este obligat să-și mute Vesuviul a CMID – și anume într-un ritm de 62.000 tone pe an, adică 5.200 tone pe lună. Dar la asta se mai adaugă încă 16.000 tone de deșeuri – produse în județ în fiecare lună. Și iată, așa am ajuns să avem azi, nu mai puțin de 261.000 tone de deșeuri în CMID.Dacă credeți că vor mai trebuie aduși doar rămășițele de 200.000 tone ale Vesuviului, mai adăugați încă 80.000 tone, adunate de pe Vesuviul mic Salprest, de lângă. Că mai e și aia. Și da, și asta tot la CMID trebuie să ajungă.Există salvare? Mare veste mare, fanfare! Luni, 1 martie Consiliul Județean vrea să semneze contractul de operare al CMID-ului cu noul operator, ARMD – Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor. CMID-ul o să aibă în sfârșit un operator.Așa măcar (după un an jumate de ilegalități din care a rezultat depunerea a un sfert de milion de tone de deșeuri neconforme la CMID, documentate la N survolări cu drona și sesizate de tot atâtea ori la Garda de Mediu și la APM) RADP va scăpa cu brio de penalul din lege.Și, va prelua oare noul operator sculele (inexistente) ale RADP? Nuuu, ei mizează pe sculele Centrului de Management Integrat al Deșeurilor. Numai că, precum ne amintim, la deschiderea CMID în august 2020, în vârful dealului unde ar fi trebuit să fie instalații de tratare mecano-biologică, compostoare, ciururi, etc. bătea vântul.Vorba dinspre CJ este că de atunci CMID-ul a fost ajuns din urmă cu retehnologizarea, și că acum totul e gata… 92%. Dar ultimele verificări cu drona, de acum 3 zile, contrazic declarațiile. Noroc că ARMD o să aibă nevoie de 4 luni pentru acomodare cu CMID-ul, iar până-n vară Consiliul Județean o să mânce jar să-și termine treaba acolo. E profund neclar din ce bani. Dar să nu cârcotim. Că problema oricum persistă.ARMD va trebui să prelucreze și să mute la CMID tot Muntele Vechi al RADP-ului (aproape 200.000 tone), plus cel al Salprestului (80.000 tone) plus 16.000 tone lunar care-i vin din județ. E foarte mult.Și atunci, iată, i-a venit o idee. Și s-au gândit ei să-i dea foc. În sensul să le “valorifice energetic”.Această valorificare energetică produce curent, care în principiu e bine, pentru că orașul ar putea să devină ceva mai autonom energetic. Dar Partea proastă e că și pentru această instalație trebuie niște investiție, în jur de 20 milioane de euro. Pe care Consiliul Județean nu are. Iar vestea și mai proastă e că nici nu-i poate cere de la UE. Ne-am trezit prea târziu. UE nu mai finanțează “valorificare energetică”.Așa că dacă vrea să prăjească goz și să producă curent, Consiliul Județean va trebui să se împrumute de acești bani, de la Banca Europeană sau cea Mondială. Dacă te gândești că mai vin studii, avize, proiect, construcție, și avizări, ani trec ca vagoanele.Conform estimărilor optimiste, Fabrica de Curent pe Gunoaie ar putea funcționa din 2025 – dar când Celula 1 a CMID-ului ar fi deja aproape plină…A, și mai e o problemă: ideologic vorbind, Uniunii Europene nu-i  place “valorificarea energetică”.  Îi place economia circulară, iar “valorificarea energetică” este o soluție cât se poate de liniară. Iar asta nu va da bine în Orașul de cinci Stele, din punct de vedere discursiv. Și atunci care-i soluția? Poi simplu. Generarea unei noi retorici cu autonomia energetică – sperând ca lumea să nu intre la disonanțe cognitive.Și cu toate retoricile din lume, Celula 1 tot se umple. Vine iadul din jurul construcției unei Celulei noi, căratul deșeurilor cu camioanele la alte SMID-uri, și creșterea prețului la deșeuri. Tot ce ne dorim și ne făurim.de Szakats Istvan, Clujul Civic

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Drive-Thru în Mănăștur: Gata să deschidă porțile! / “Au muncit până la 6 seara chiar și înainte de Florii

Stefania Heinz

Published

on

În ultimii ani, Mănășturul s-a transformat vizibil. Primăria a făcut investiții semnificative în zona de la Terenuri, iar apoi a demarat demolările chioșcurilor insalubre de la stația Minerva. Acum, atenția se îndreaptă către inaugurarea Drive-Thru, unde renovările au fost finalizate într-un timp record.

După ce chioșcurile de la stația Minerva din Mănăștur au fost demolate și zona a fost reamenajată de către municipalitate, lucrările de modernizare au început și la McDrive.

La începutul anului 2024, restaurantul McDonald’s din Mănăștur a intrat în șantier pentru a fi adus la standarde noi. “Am fost temporar închis, dar veți fi încântați de rezultat!”, au scris reprezentanții McDonald’s pe un banner.

Chiar și în Duminica Floriilor, muncitorii au lucrat intens la restaurant, pregătindu-l pentru deschidere.

Locuitorii din Mănăștur își exprimă îngrijorarea pe pagina de Facebook “Trăiesc în Mănăștur” în legătură cu impactul renovării asupra traficului din zonă, mai ales că zona se intersectează cu coborârea autovehiculelor din benzinăria Petrom, situată la câțiva metri distanță de Drive-Thru.

Municipalitatea se pregătește să modernizeze și Parcul Primăverii din Mănăștur, urmând să desființeze benzinăria MOL din zonă. Acest proiect include amenajarea și revitalizarea Parcului Primăverii și a străzilor adiacente, precum str. Ion Meșter, str. Emil Cioran și str. Almașului.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Surpare de Asfalt pe Strada Uliului din Grigorescu, Capturată într-o Imagine Fascinantă de pe Dronă

Stefania Heinz

Published

on

Într-o captură de senzație realizată de fotograful Sergiu Razvan, o imagine din dronă arată o surprindere neașteptată pe strada Uliului din cartierul Grigorescu. Un segment de asfalt și teren par a fi suferit o surpare spectaculoasă, evidențiindu-se impactul fenomenelor naturale sau al condițiilor de infrastructură asupra mediului urban.

Surparea, care pare să fi afectat și împrejurimile, este un semn al fragilității infrastructurii locale și poate avea consecințe asupra siguranței și confortului locuitorilor din zonă. Imaginile capturate de drone devin din ce în ce mai importante în detectarea și monitorizarea unor astfel de evenimente, oferind o perspectivă amplă și detaliată asupra situației.

Autoritățile sunt probabil alertate cu privire la această situație și se așteaptă să ia măsurile necesare pentru a remedia surparea și pentru a preveni astfel de incidente în viitor. În același timp, această imagine oferă o oportunitate de reflecție asupra importanței investițiilor în infrastructura urbană și în gestionarea adecvată a resurselor pentru a menține orașele noastre în siguranță și în stare bună de funcționare.

 

 

Foto: Constantin Covaliu

Foto: Constantin Covaliu

Foto: Constantin Covaliu

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite