Consilierii Locali ai municipiului Cluj-Napoca au aprobat, în ședința de luni, proiectul de hotărâre privind aprobarea documentației tehnice și a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții “Pod peste râul Someșul Mic pe strada Giuseppe Garibaldi (Pod Garibaldi) în Municipiul Cluj-Napoca”.

Conform documentației, suma necesară pentru aceste lucrări este de 60,6 milioane de lei. După aprobarea proiectului, urmează ca lucrările de modernizare să fie scoase la licitație publică. O noutate a acestui proiect constă în demolarea podului existent și construirea unuia nou.

Podul, având o înălțime de 22 de metri, va fi proiectat pentru a asigura următoarele funcțiuni: două benzi de circulație auto de 3 metri, două benzi de circulație de 3,5 metri, două piste pentru bicicliști și două trotuare pietonale. În cadrul proiectului, se va realiza și amenajarea străzilor Uzinei Electrice și Giuseppe Garibaldi.

Podul existent va fi demolat, iar albia râului din zonă va fi amenajată. De asemenea, va fi transplantat un arbore, iar în compensație vor fi plantați alți 21 de arbori. Durata estimată a lucrărilor este de aproximativ șase luni, iar finanțarea va proveni din fonduri locale și alte surse.

Proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 20 de voturi “pentru”.

Podul Garibaldi așteaptă modernizarea încă din 2014. În 2019, proiectul de modernizare a fost scos la licitație de patru ori, fără a primi oferte din partea vreunei firme. Ca urmare, municipalitatea a decis să actualizeze documentația proiectului. Dacă inițial, în 2014, costul estimat pentru reabilitarea Podului Garibaldi era de 4,9 milioane de lei, în 2017 valoarea totală a investiției a crescut la 7,1 milioane de lei, iar în ianuarie 2019, valoarea totală a investiției a ajuns la 8,7 milioane de lei fără TVA (1,8 milioane euro).

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea proiectelor de regenerare urbană, aducând cu sine peste 25 de ani de experiență în domeniul imobiliar și investiții care depășesc 1,2 miliarde de euro în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Proiectele, configurate în formate mixte, includ spații verzi urbane, clădiri de birouri de înaltă clasă, zone comerciale și de divertisment, precum și investiții semnificative în infrastructură. Aceste proiecte au devenit piloni ai comunităților și motoare de dezvoltare pentru cele patru orașe. În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă investițiile printr-un amplu proiect de reconvertire și regenerare urbană pe fostul teren al fabricii Carbochim, cu o investiție care depășește 500 de milioane de euro. Acest proiect va revitaliza o zonă industrială, va crea oportunități de investiții și locuri de muncă, și va contribui la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atractiv.

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație”, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.