Connect with us

Prin Oras

Te îmbrac în cerneală, să te dezbrac de caracter

Alex Campian

Published

on

Actualitate pe înţelesul lui Rareş Bogdan: România suportă de peste trei decenii invazia de jos în sus a derbedeilor politici

„Cerneala” care naşte cuvinte, idei şi opinii (acum înlocuită cu biţii înşiraţi pe un ecran de o tastatură), aceasta este unica forţă a jurnalistului, cea care îi dă talentul şi îi arată caracterul.Forţa celui care mai este aşa ceva: jurnalist, nu agent constatator de ştiri, funcţionar de presă, agent economic şi/sau informator de opinie (nu formator).Paradoxal este cum „jurnalişti” celebri din România au făcut averi din ce nu au publicat. Iar „pişcotari-boschetari” de presă au făcut şi fac în continuare foamea din acelaşi nărav.Cred că încă de la pictograme a apărut şi şantajul. În contextul a cât de jalnic se comportă mass media actuală (inclusiv la nivel mondial), suspectez şi desenele rupestre a fi vreo delaţiune faţă de un neandertalian care a vânat un mamut fără autorizaţie…Discutam cu regretatul meu prieten, jurnalistul Ştefan Ciocan, despre cum presa din România s-a adaptat perfect la o clasa politică, profund coruptă, cu oameni de afaceri îmbogăţiţi peste noapte în urma unor activităţi sulfuroase şi cum s-a format „ecosistemul” în care presa este (deja, tot mai evident) o etapă a lanţului trofic. Un parazit care trăieşte, prin tăcere şi omisiune de informare, pe seama marilor prădători.Hoţii, şmenarii, devalizatorii, traficanţii de influenţă şi-au plătit liniştea încurajând non-presa, presa de „cerneală invizibilă”. Vorba lui Ştefan: „Roşca–Stănescu, Dumitru Tinu, C.T. Popescu, Bogdan Chireac, Mihai Tatulici șamd, sunt de fapt baza putregaiului din presa românească. Ei au inventat acest sistem de parazitare a mizeriei politice şi economice”.Şi atâta au abuzat de mizerie până când politicienii şi capitaliştii de cumetrie au găsit modalitatea să-şi controleze paraziţii. Aşa cum în politică nu mai există opoziţie (că toţi sunt aceeaşi mizerie), şi în mass media publicaţiile obiective au devenit atât de rare, încât chiar şi pe cele care încă mai rezistă lumea nu le mai percepe ca atare.De ce? Că totul e pe bani.Atâta am discutat despre transparența finanțării partidelor politice, încât am uitat să ne întrebăm de unde mai vin banii din mass media. Ar fi bine să vrem să vedem și noi dâra banilor care alimentează deontologia și moralitatea celor mai integri dintre noi, nu?Căci, cu ce este mai curat un condeier care se vinde unui procuror sau miliţian pentru „exclusivitate” şi „faimă” – devenind, de fapt, purtătorul de cuvânt al acestuia, cel care incită „poporul” să dea verdicte înainte de se pronunţa Justiţia?Dar cei despre care știm sau bănuim că sunt ofițeri sub acoperire ai diverselor servicii secrete ale României, băieții și fetele care scriu numai conform Ordinului de Zi pe Unitate?Dar papagalii de presă care îşi fac veacul prin crâşme şi-şi pasează unii altora subiectele, indiferent de publicaţiile la care sunt angajaţi „corespondenţi locali”, ei cu ce sunt mai breji în circuitul banilor curat-murdari care intră în mass media?În zona aceasta nu trebuie să vorbim numai despre transparența banilor, trebuie să vorbim și despre transparența apartenenței jurnaliștilor: sunt ei angajații instituției mass media, sau sug și de la structuri securistice, partide politice sau procurori?Pe cine servesc ei? Publicul, în interesul acestuia spre corectă informare, sau structuri absconse, în interesul acestora spre dezinformare?Deja, efectiv geme România de boschetari de presă cu site și conexiune de internet care se dau jurnaliști, dar nu știu decât să scrie facturi și chitanțe. Asistăm la o adevărată deșănțare mediatică făcută cu complicitatea acestor pseudo-jurnaliști cu politicienii și oamenii de afaceri de cumetrie, cărora le convine să dea 100 de euro câte unui astfel de „fomist” care să le fie purtător de necuvânt în spațiul virtual. Și cu ajutorul cărora să încerce să dărâme credibilitatea celor care mai fac presă de dragul presei.Presa este o afacere: doar cei interesaţi în distrugerea acesteia propun şi fac o separare a problemelor pe care le întâmpină aceasta, cum că ar fi diferite pentru angajaţi şi patron. Ele merg mână în mână. De aceea mass media trebuie să fie privată, nu de stat, nu de cumetrii politico-economice, tocmai pentru a nu fi aservită intereselor celor care împart banul public ca şi cum ar fi din buzunarele mamii lor. Pentru credibilitate.Fix cum instituţiile statului, tocmai pentru a avea credibilitate, nu pot fi particulare.Vom reveni la presă de calitate doar când cei trimişi „pe teren” ca reporteri nu se vor mai întoarce în redacții agenți publicitari. Când vom înceta să ne minţim că suntem „A patra putere în stat”. Suntem doar câinele de pază al democrației. Cei care îi îmbrăcăm pe derbedei în cerneală până îi dezbrăcăm la caracterul gol.Nu suntem nici procurori, nici judecători, ci doar observatori și scormonitori în mizeria cotidiană pe care o lasă în urma lor cei care ar trebui să nu o lase, cei care au jurat pe Biblie că vor “respecta și apăra legile și Constituția Țării”.Din păcate, cum spunea şi regretatul meu prieten, Ştefan Ciocan, meseria mea (a noastră) a fost defigurată cu bani publici aflați la îndemâna politicienilor (și a afaceriștilor care-i sponsorizează), care și-au cumpărat liniștea ispitind și cumpărând caractere slabe care nu aveau ce căuta în breasla mea (a noastră).Când n-a mai fost rentabil să cumpere numai „la bucată” şi-au creat propriile căi de non-comunicare (de fake news, de zgomot de fond).Și au repetat despre noi, ultimii jurnalişti „în picioare”, de milioane de ori, că noi suferim de toate lipsurile lor.Cine zbiară primul despre hoție? Hoțul. Cine vede în cei care-și câștigă o pâine cinstit, slugi? Slugoiul. Parvenitul care s-a cățărat și pe cadavre ca să parvină.Şi, gata!de Victor Lungu, jurnalist, scriitor, făcător de ciorbe memorabile cu borș și tarhon – pentru strictsecret.ro

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite