Aproximativ patru din cinci persoane cu hipertensiune din întreaga lume nu beneficiază de tratamentul adecvat pentru această afecţiune cardiovasculară care provoacă aproximativ 20 de milioane de decese în fiecare an, avertizează un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Raportul, intitulat “Cursa împotriva unui ucigaş tăcut”, va fi prezentat în cadrul sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU, ca parte a strategiei de atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile.

“O numim ucigaşul tăcut pentru că mulţi oameni nu sunt neapărat conştienţi că au hipertensiune şi în realitate depind de guverne, politicieni şi sisteme de sănătate să o poată diagnostica”, a subliniat Bente Mikkelsen, directorul Departamentului de Boli Netransmisibile al OMS, la prezentarea raportului, transmite agenţia EFE, citată de Agerpres.

Potrivit datelor din raport, numărul persoanelor care trăiesc cu hipertensiune la nivel global s-a dublat între 1990 şi 2019, de la 650 de milioane la 1,3 miliarde, dar doar jumătate dintre acestea ştiu că suferă de această afecţiune.

Un factor de risc pentru cei mai săraci

Potrivit raportului, hipertensiunea – definită ca presiunea arterială egală sau mai mare de 140/90 mmHg – afectează unul din trei adulţi din întreaga lume, cu o prevalenţă mai mare în ţările cu venituri mici şi medii, unde locuiesc aproximativ 78% dintre adulţii cu această boală.

De asemenea, OMS a avertizat că, între 1990 şi 2019, prevalenţa estimată a hipertensiunii, standardizată în funcţie de vârstă, a scăzut în ţările cu venituri ridicate, în timp ce a crescut în regiunile mai populate din Asia de Est şi Oceania (de la 24% la 28%) şi Asia de Sud-Est (de la 29% la 32%).

Mikkelsen a explicat că această creştere în zonele cele mai populate ale lumii se datorează creşterii globale a numărului de adulţi şi schimbărilor în structura de vârstă a acestora, grupurile de vârstă adultă reprezentând o proporţie tot mai mare din totalul populaţiei.

Acoperirea cu tratament este, de asemenea, inegală pe zone în funcţie de nivelul de venit, doar 26% dintre adulţii cu hipertensiune arterială din ţările cu venituri mici şi medii primind tratament, comparativ cu 58% în ţările cu venituri ridicate.

“Dacă medicamentele nu sunt gratuite, cei mai săraci şi mai vulnerabili pacienţi pot fi nevoiţi să aleagă între hrană şi medicamente”, a declarat Tom Frieden, preşedinte şi director executiv al organizaţiei de prevenire a bolilor cardiovasculare “Resolve to Save Lives”.

În acest context, OMS insistă asupra faptului că un management eficient al hipertensiunii arteriale în ţările cu toate nivelurile de venit poate fi realizat prin includerea în sistemele de asistenţă medicală primară a medicamentelor generice “sigure, disponibile pe scară largă şi cu costuri reduse”.

Tratamentul şi stilul de viaţă sunt aliaţi

În raportul său, OMS reaminteşte că prevenirea, depistarea precoce şi tratamentul hipertensiunii ar trebui să fie “prioritizate în continuare” de către ţări, ca parte a pachetului naţional de servicii de sănătate oferite la nivelul asistenţei medicale primare.

“Consolidarea controlului hipertensiunii trebuie să facă parte din drumul fiecărei ţări spre o acoperire universală a sănătăţii, bazată pe sisteme de sănătate bine funcţionale, echitabile şi reziliente, bazate pe asistenţa medicală primară”, a declarat directorul general al organizaţiei, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Concluziile arată că o creştere a numărului de pacienţi trataţi eficient pentru hipertensiune ar putea preveni până la 76 de milioane de decese, 120 de milioane de accidente vasculare cerebrale, 79 de milioane de atacuri de cord şi 17 milioane de cazuri de insuficienţă cardiacă între momentul actual şi 2050.

Cu toate acestea, deşi tratamentul medicamentos este cel mai bun instrument împotriva hipertensiunii, raportul OMS subliniază, de asemenea, că schimbările în direcţia unui stil de viaţă mai sănătos pot fi considerate ca “terapie adjuvantă” la medicamentele antihipertensive.

În acest sens, documentul include o serie de recomandări care pot ajuta la controlul presiunii arteriale, cum ar fi o dietă săracă în sodiu şi cu alimente bogate în potasiu, renunţarea la fumat, limitarea consumului de alcool sau practicarea regulată a unor activităţi fizice.

Cu toate acestea, agenţia de sănătate a ONU avertizează că impactul stilului de viaţă este “modest”, după cum arată studiile bazate pe asistenţa medicală primară, astfel că aproape toate persoanele diagnosticate cu hipertensiune vor trebui să ia medicamente pentru a-şi ţine sub control presiunea arterială, menţinând în acelaşi timp obiceiurile sănătoase.

Source link