Connect with us

Turda

TurdaNews – Șeful IPJ Cluj nu vrea să-și dezvăluie averea! Oare de ce nu își depune declarația de avere?

Calin Roman

Published

on

TurdaNews - Șeful IPJ Cluj nu vrea să-și dezvăluie averea! Oare de ce nu își depune declarația de avere?

Noul șef al Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, Mihai Rus, care se află la conducerea poliției din luna octombrie a anului 2022, nu vrea să-și dezvăluie averea, neavând depusă declarația de avere.

Mihai Rus, în vârstă de 43 de ani, a devenit șeful IPJ Cluj în luna Octombrie 2022, după ce fostul șef, Mircea Rus, a ajuns să fie anchetat de DNA.
Mai mult decât atât, la o lună de la împuternicirea sa în funcția de șef al IPJ Cluj, Mihai Rus, a fost avansat de la gradul de comisar șef la gradul profesional de chestor de poliție. Deși a trecut aproape un an de la împuternicirea sa în conducerea IPJ Cluj, acesta încă nu are depusă declarația de avere.

De asemenea, nici pe site-ul IPJ Cluj și nici pe site-ul Poliției Române nu figurează nici în anii anteriori vreo declarație de avere și de interese ale lui Mihai Rus, lucru ce nu se întâmplă în cazul omologilor săi din alte județe.
Este important totuși de menționat că Mihai Rus este nepotul fostului ministru de interne, Ioan Rus.
Ce date publice apar în CV-ul lui Mihai Rus:
Mihai Rus a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a UBB în 2004, apoi Facultatea de Ştiinţe Economice (în 2007) şi Facultatea de Drept (în 2014) a Universităţii „Bogdan Vodă).
Printre altele, în 2006 – 2011 a fost ofiţer în cadrul D.G.P.I.; 2013 – 2018: şef birou în cadrul Brigăzii Operaţiuni Speciale Cluj-Napoca; 21 octombrie 2022 – prezent – împuternicit şef al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj.

Ce spune legea
Legea nr.176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative prevede că dispoziţiile legii se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligaţia declarării averii şi a intereselor:
Preşedintele României;
consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat;
preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii;
membrii din România în Parlamentul European şi membrii în Comisia Europeană din partea României;
primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru;
membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, asimilaţii acestora, precum şi asistenţii judiciari;
personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;
judecătorii Curţii Constituţionale;
membrii Curţii de Conturi şi personalul cu funcţii de conducere şi de control din cadrul acesteia;
preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;
Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;
preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;
membrii Consiliului Concurenţei;
membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
membrii Consiliului Economic şi Social;
membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;
membrii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;
membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;
membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune;
preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi membrii Consiliului Naţional de Integritate;

directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;
directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;
directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjuncţii săi;
personalul diplomatic şi consular;
directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, prim-adjunctul şi adjunctul său;
directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, primadjunctul şi adjuncţii săi;
aleşii locali;
persoanele cu funcţii de conducere şi de control, precum şi funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul tuturor autorităţilor publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituţiilor publice;
persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică;
personalul încadrat la cabinetul demnitarului în administraţia publică centrală, precum şi personalul încadrat la cancelaria prefectului;
membrii consiliilor de administraţie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar sau semnificativ;
guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ;
personalul instituţiilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, implicat în realizarea procesului de privatizare, precum şi personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate din fonduri externe sau din fonduri bugetare;
preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale;
prefecţii şi subprefecţii;
candidaţii pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar.

(2) Declaraţiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1.

(3) Declaraţiile de interese se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind funcţiile şi activităţile prevăzute în anexa nr. 2, potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 4. – (1) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se depun în termen de 30 de zile de la data numirii sau a alegerii în funcţie ori de la data începerii activităţii.
(2) Persoanele prevăzute de prezenta lege au obligaţia să depună sau să actualizeze declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie. Declaraţiile de avere se întocmesc după cum urmează: pentru anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, în cazul veniturilor, respectiv situaţia la data declarării pentru celelalte capitole din declaraţie, potrivit anexei nr. 1. Persoanele suspendate din exerciţiul funcţiei sau al demnităţii publice pentru o perioadă ce acoperă integral un an fiscal vor actualiza declaraţiile în termen de 30 de zile de la data încetării suspendării.

(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii mandatului sau a încetării activităţii, persoanele prevăzute de prezenta lege au obligaţia să depună noi declaraţii de avere şi declaraţii de interese.
Contravenţii şi infracţiuni
Art. 27. – (1) Nerespectarea obligaţiei de a răspunde solicitărilor Agenţiei, prevăzute de prezenta lege, se sancţionează cu amendă civilă de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere. Sesizarea instanţei se face de către inspectorul de integritate din cadrul Agenţiei.

(2) Instanţa competentă să decidă aplicarea amenzii prevăzute la alin. (1) este judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul persoanei juridice sancţionate sau domiciliul persoanei fizice sancţionate. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.
(3) Hotărârea instanţei prin care se aplică amenda este supusă recursului, în termen de 10 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei absenţi.

Art. 28. – Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
Art. 29. – (1) Nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum şi nedeclararea, în declaraţia întocmită potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Agenţia poate declanşa din oficiu procedura de evaluare.

Source link

Facebook Comments Box

Info

România Primește Trei Avioane F-16 Achiziționate din Norvegia, Staționate la Baza Aeriană Câmpia Turzii

Stefan Petre

Published

on

România Primește Trei Aeronave F-16 Fighting Falcon Achiziționate din Norvegia, Aterizate la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii

Trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziționate de România din Norvegia au aterizat vineri, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, potrivit MApN

Prin executarea apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, achiziția noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura creșterea securității României prin intermediul Serviciului de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comanda NATO.

Prin sosirea graduală, pe parcursul acestui an și a celui viitor, a celor 32 de aeronave multirol F-16 Fighting Falcon, care vor înzestra încă două escadrile ale Forțelor Aeriene, România își consolidează capabilitățile de apărare aeriană la un nivel adaptat provocărilor de securitate din regiune. Aceste aeronave vor avea un rol important în menținerea unei posturi aliate credibile de apărare și descurajare a oricărei agresiuni pe flancul estic și, la fel de important, vor asigura tranziția pentru forțele noastre aeriene către era generației a V-a – înzestrarea cu aeronavele F-35, a declarat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr.

În prezent, Forțele Aeriene Române au în dotare 20 aeronave F-16 achiziționate în baza prevederilor Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Această este a doua serie de trei aeronave F-16 achiziționate de România de la Regatul Norvegiei și a pachetului de bunuri și servicii aferent, prima fiind recepționată la finalul lunii noiembrie 2023, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” de la Borcea.

Conform Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană, în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”, Guvernul României a atribuit Guvernului Regatului Norvegiei contractul de achiziție a 32 de aeronave F-16, cu suport logistic inițial și a unui a pachet de bunuri şi servicii complementar (de la Guvernul Statelor Unite ale Americii). Avioanele vor fi livrate în stare operațională, resursa disponibilă a acestora asigurând operarea lor pentru o perioadă de tranziție, de minimum 10 ani, către avioanele de generația a V-a, ceea ce face ca achiziția avioanelor de luptă norvegiene să reprezinte, în fapt, un transfer de capabilitate între două țări NATO aliate.

Aeronavele vor asigura îndeplinirea noilor cerințe existente la nivelul NATO, ulterior urmând a fi introduse în programul de modernizare la aceeași configurație (M6.X) cu avioanele F-16 din prima escadrilă, intrată deja în dotarea Forțelor Aeriene Române. Această soluţie asigură implicarea industriei naţionale de apărare pentru efectuarea lucrărilor de mentenanță şi modernizare a avioanelor F-16, prin compania Aerostar Bacău.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Turda

TurdaNews – Aeroportul Internaţional din München şi-a reluat operaţiunile. Sute de clujeni au fost afectați de sistarea zborurilor

Calin Roman

Published

on

TurdaNews - Aeroportul Internaţional din München şi-a reluat operaţiunile. Sute de clujeni au fost afectați de sistarea zborurilor

Aeroportul Internaţional din München, cel de-al doilea ca mărime din Germania, şi-a reluat operaţiunile marți după-amiază, după o nouă întrerupere cauzată de condiţiile meteorologice, ninsori şi ploaie îngheţată.
Compania Lufthansa transmite că restricții semnificative de zbor pe aeroportul din München ar putea fi menținute și în următoarele zile. Biletele de zbor de la sau spre München pot fi anulate gratuit, precizează compania de pasageri.
Mii de pasageri, majoritatea din alte țări, au rămas blocați pe aeroport începând de vineri, 1 decembrie, din cauza debutului sever al iernii.
Sute de clujeni au rămas blocați pe aeroport!

Luni, zborul din Frankfurt, operat de compania Wizz Air, trebuia să decoleze la ora 14:25, dar a fost întârziat inițial cu câteva ore din cauza ninsorilor.
Ulterior, pasagerii au primit un mesaj cu anularea zborului, fără ca angajații WizzAir să ofere asistență sau mai multe informații la fața locului.
Marți, nicio aeronavă nu a zburat de la Munchen, Germania spre Cluj-Napoca. De asemenea, nu au decolat nici avioanele spre orașul german.
Citește și:

Zboruri anulate de pe aeroporturile din Germania. Sute de clujeni au rămas blocați

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Turda

TurdaNews – Epidemie de rujeolă în România! Clujul se află în topul județelor cu cele mai multe cazuri!

Calin Roman

Published

on

TurdaNews - Epidemie de rujeolă în România! Clujul se află în topul județelor cu cele mai multe cazuri!

Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă în România, în urma creșterii „îngrijorătoare” a numărului de cazuri. Clujul se află în topul îmbolnăvirilor.
Având în vedere creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum și numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați, Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă.
În acest moment, se înregistrează aproape 2.000 de cazuri la nivel național, în 29 de județe.
De asemenea, Ministerul Sănătății va derula o campanie de informare a părinților, împreună cu medicii de familie, pentru o mai bună aderență la programul de vaccinare.

De la 1 ianuarie și până în 30 noiembrie, în România au fost confirmate 1.855 de cazuri cu rujeolă, Clujul aflându-se printre cele șase județe/zone cu peste 100 de cazuri: Mureș – 628, Brașov – 339, București – 213, Cluj – 194 și Giurgiu – 147. În ultima săptămână, în județul Cluj s-au înregistrat 6 noi îmbolnăviri.
Rujeola este o boală infecțioasă, care se transmite cu ușurință mai ales la copiii nevaccinați, iar, uneori, evoluția este gravă și pot apărea complicații.

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite