Connect with us

Turda

TurdaNews – Șeful IPJ Cluj nu vrea să-și dezvăluie averea! Oare de ce nu își depune declarația de avere?

Calin Roman

Published

on

TurdaNews - Șeful IPJ Cluj nu vrea să-și dezvăluie averea! Oare de ce nu își depune declarația de avere?

Noul șef al Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, Mihai Rus, care se află la conducerea poliției din luna octombrie a anului 2022, nu vrea să-și dezvăluie averea, neavând depusă declarația de avere.

Mihai Rus, în vârstă de 43 de ani, a devenit șeful IPJ Cluj în luna Octombrie 2022, după ce fostul șef, Mircea Rus, a ajuns să fie anchetat de DNA.
Mai mult decât atât, la o lună de la împuternicirea sa în funcția de șef al IPJ Cluj, Mihai Rus, a fost avansat de la gradul de comisar șef la gradul profesional de chestor de poliție. Deși a trecut aproape un an de la împuternicirea sa în conducerea IPJ Cluj, acesta încă nu are depusă declarația de avere.

De asemenea, nici pe site-ul IPJ Cluj și nici pe site-ul Poliției Române nu figurează nici în anii anteriori vreo declarație de avere și de interese ale lui Mihai Rus, lucru ce nu se întâmplă în cazul omologilor săi din alte județe.
Este important totuși de menționat că Mihai Rus este nepotul fostului ministru de interne, Ioan Rus.
Ce date publice apar în CV-ul lui Mihai Rus:
Mihai Rus a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a UBB în 2004, apoi Facultatea de Ştiinţe Economice (în 2007) şi Facultatea de Drept (în 2014) a Universităţii „Bogdan Vodă).
Printre altele, în 2006 – 2011 a fost ofiţer în cadrul D.G.P.I.; 2013 – 2018: şef birou în cadrul Brigăzii Operaţiuni Speciale Cluj-Napoca; 21 octombrie 2022 – prezent – împuternicit şef al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj.

Ce spune legea
Legea nr.176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative prevede că dispoziţiile legii se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligaţia declarării averii şi a intereselor:
Preşedintele României;
consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat;
preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii;
membrii din România în Parlamentul European şi membrii în Comisia Europeană din partea României;
primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru;
membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, asimilaţii acestora, precum şi asistenţii judiciari;
personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;
judecătorii Curţii Constituţionale;
membrii Curţii de Conturi şi personalul cu funcţii de conducere şi de control din cadrul acesteia;
preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;
Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;
preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;
membrii Consiliului Concurenţei;
membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
membrii Consiliului Economic şi Social;
membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;
membrii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;
membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;
membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune;
preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi membrii Consiliului Naţional de Integritate;

directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;
directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;
directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjuncţii săi;
personalul diplomatic şi consular;
directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, prim-adjunctul şi adjunctul său;
directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, primadjunctul şi adjuncţii săi;
aleşii locali;
persoanele cu funcţii de conducere şi de control, precum şi funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul tuturor autorităţilor publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituţiilor publice;
persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică;
personalul încadrat la cabinetul demnitarului în administraţia publică centrală, precum şi personalul încadrat la cancelaria prefectului;
membrii consiliilor de administraţie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar sau semnificativ;
guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ;
personalul instituţiilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, implicat în realizarea procesului de privatizare, precum şi personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate din fonduri externe sau din fonduri bugetare;
preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale;
prefecţii şi subprefecţii;
candidaţii pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar.

(2) Declaraţiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1.

(3) Declaraţiile de interese se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind funcţiile şi activităţile prevăzute în anexa nr. 2, potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 4. – (1) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se depun în termen de 30 de zile de la data numirii sau a alegerii în funcţie ori de la data începerii activităţii.
(2) Persoanele prevăzute de prezenta lege au obligaţia să depună sau să actualizeze declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie. Declaraţiile de avere se întocmesc după cum urmează: pentru anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, în cazul veniturilor, respectiv situaţia la data declarării pentru celelalte capitole din declaraţie, potrivit anexei nr. 1. Persoanele suspendate din exerciţiul funcţiei sau al demnităţii publice pentru o perioadă ce acoperă integral un an fiscal vor actualiza declaraţiile în termen de 30 de zile de la data încetării suspendării.

(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii mandatului sau a încetării activităţii, persoanele prevăzute de prezenta lege au obligaţia să depună noi declaraţii de avere şi declaraţii de interese.
Contravenţii şi infracţiuni
Art. 27. – (1) Nerespectarea obligaţiei de a răspunde solicitărilor Agenţiei, prevăzute de prezenta lege, se sancţionează cu amendă civilă de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere. Sesizarea instanţei se face de către inspectorul de integritate din cadrul Agenţiei.

(2) Instanţa competentă să decidă aplicarea amenzii prevăzute la alin. (1) este judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul persoanei juridice sancţionate sau domiciliul persoanei fizice sancţionate. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.
(3) Hotărârea instanţei prin care se aplică amenda este supusă recursului, în termen de 10 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei absenţi.

Art. 28. – Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
Art. 29. – (1) Nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum şi nedeclararea, în declaraţia întocmită potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Agenţia poate declanşa din oficiu procedura de evaluare.

Source link

Facebook Comments Box

Turda

Salina Turda se mărește cu încă 10.000 de metri pătrați, adăugând o nouă mină echipată cu 5 lifturi panoramice, un râu artificial și alei suspendate pentru o experiență inedită.

Diana Petrescu

Published

on

O nouă mină de 10.000 de metri pătrați va fi deschisă în curând pentru turiști. Este vorba despre Mina Iosif, care va include 5 lifturi panoramice, un râu artificial și mai multe alei suspendate. Cu o investiție de peste 25 de milioane de euro, autoritățile locale estimează că numărul turiștilor va fi dublat.

Mina Iosif, cunoscută și sub numele de Sala Ecourilor, a fost o sursă majoră de sare în zonă timp de 150 de ani.

„În prezent, mina poate fi vizitată doar de la nivelul balconului. Mina Iosif are o formă de clopot, a fost exploatată din 1740 și are o adâncime de 115 metri”, explică Mădălina Craiu, ghid la Salina Turda, pentru digi24.ro.

Lucrările de extindere sunt programate să înceapă anul viitor și vor dura doi ani, conform autorităților.

„Se va extinde pe aproximativ 10.000 de metri pătrați, iar finanțarea este estimată la 25,5 milioane de euro. Noua salină ar putea dubla numărul de vizitatori, atingând, conform estimărilor noastre, între 1,2 și 1,5 milioane de turiști anual”, a declarat Cristian Matei, primarul orașului Turda.

Reprezentanții Salinei Turda au anunțat revenirea la programul de toamnă pentru vizitatori. Astfel, obiectivul turistic va fi deschis zilnic între orele 9:00 și 17:00, cu ultima intrare permisă la ora 16:00.

„Toamna a sosit, iar școala începe!

Cu amintiri dragi din vara minunată care s-a încheiat, vă informăm că programul Salinei Turda, cel mai îndrăgit obiectiv turistic, va reveni la intervalul orar 09:00 – 17:00, cu ultimul acces în subteran la ora 16:00.

Vă așteptăm în continuare, zilnic, pentru momente de neuitat și experiențe fantastice!” au transmis oficialii Salinei.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Locuri de vizitat in Romania

FOTO – Lacul sărat din Cluj unde te poți scălda gratuit! Este o adevărată comoară, iar acum a fost curățat

Diana Petrescu

Published

on

Lacul Tarzan din Turda, un lac cu apă sărată renumit pentru proprietățile sale curative, a fost modernizat recent. Cu toate acestea, accesul rămâne gratuit, oferind astfel tuturor șansa de a beneficia de această comoară naturală.

La Turda, era de ceva vreme ”băltoaca”, extrem de sărată, dar abandonată de autorități, mai ales ca era ștrandul municipal lângă, cu taxă, și lacul ‘Tarzan’, cu acces general. Totuși, Tarzanul e mai pe nebuneală, aici pensionarii vor, firesc, liniște.

Lipseau dușuri, coșuri de gunoi, wc, foișoare, bănci, pontoane solide, nu improvizații, curățenie, gărdulețe care să delimiteze clar locurile de șezut de parcare.

În urma unui proiect câștigător de bugetare participativă, cu voturi online, dar mai ales offline, seniorii din toată țara se bucură de balta sărată, foarte sănătoasă pentru piele. Și nu doar ei, erau și destui copii din zonă si de vorbit se auzea în trei limbi, română, maghiară ori români. Lacul e decolmatat și mai adânc, curățenia exemplară, iar sarea, oricât de bună e ea, nu mai irită după ce te speli bine. Plus că nămolul în care ne distrăm constant vine mai ușor jos. Toaleta e de bun simt, mai ales când ai copii. Aș merge, dacă e buget, pe toaletă cu spălare automată, nu wc ecologic. Plus că aș mai pune explicații despre sărătura unde suntem, de ce e arie naturală protejată, iar mașinile le-aș muta si mai departe față de gărdulețul actual”, a explicat activistul Octavian Dohotaru.

Acesta a spus că proiectele de bugetare participativă ar trebui extinse.

Se pot face mult mai multe prin bugetare participativă si astfel de exemple să se multiplice cât mai tare, dar mai ales în adâncime. Discutăm cum putem face asta mâine, luni, ora 18, La Terenuri, în amfiteatrul cerut de mediul asociativ, alături de civici și candidați la alegerile locale. Mă bucur să moderez discuția de mâine, din partea Asociației Societatea OrganizatăSustenabil SOS, la invitația Consiliului Civic Local.

Mă bucur că am impulsionat introducerea bugetării participative în RO. Am ținut doar sa arăt un exemplu simplu, light, de vacanță, dar de care beneficiază anual zeci de mii de români, din vizita de azi la băi, pentru a arăta că merită revitalizat procesul la noi”, a mai spus Dohotaru.

Implicarea Directă a Comunității în Prioritizarea Cheltuielilor Locale: Bugetarea Participativă

Facebook Comments Box
Continue Reading

Info

România Primește Trei Avioane F-16 Achiziționate din Norvegia, Staționate la Baza Aeriană Câmpia Turzii

Stefan Petre

Published

on

România Primește Trei Aeronave F-16 Fighting Falcon Achiziționate din Norvegia, Aterizate la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii

Trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziționate de România din Norvegia au aterizat vineri, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, potrivit MApN

Prin executarea apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, achiziția noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura creșterea securității României prin intermediul Serviciului de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comanda NATO.

Prin sosirea graduală, pe parcursul acestui an și a celui viitor, a celor 32 de aeronave multirol F-16 Fighting Falcon, care vor înzestra încă două escadrile ale Forțelor Aeriene, România își consolidează capabilitățile de apărare aeriană la un nivel adaptat provocărilor de securitate din regiune. Aceste aeronave vor avea un rol important în menținerea unei posturi aliate credibile de apărare și descurajare a oricărei agresiuni pe flancul estic și, la fel de important, vor asigura tranziția pentru forțele noastre aeriene către era generației a V-a – înzestrarea cu aeronavele F-35, a declarat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr.

În prezent, Forțele Aeriene Române au în dotare 20 aeronave F-16 achiziționate în baza prevederilor Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Această este a doua serie de trei aeronave F-16 achiziționate de România de la Regatul Norvegiei și a pachetului de bunuri și servicii aferent, prima fiind recepționată la finalul lunii noiembrie 2023, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” de la Borcea.

Conform Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană, în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”, Guvernul României a atribuit Guvernului Regatului Norvegiei contractul de achiziție a 32 de aeronave F-16, cu suport logistic inițial și a unui a pachet de bunuri şi servicii complementar (de la Guvernul Statelor Unite ale Americii). Avioanele vor fi livrate în stare operațională, resursa disponibilă a acestora asigurând operarea lor pentru o perioadă de tranziție, de minimum 10 ani, către avioanele de generația a V-a, ceea ce face ca achiziția avioanelor de luptă norvegiene să reprezinte, în fapt, un transfer de capabilitate între două țări NATO aliate.

Aeronavele vor asigura îndeplinirea noilor cerințe existente la nivelul NATO, ulterior urmând a fi introduse în programul de modernizare la aceeași configurație (M6.X) cu avioanele F-16 din prima escadrilă, intrată deja în dotarea Forțelor Aeriene Române. Această soluţie asigură implicarea industriei naţionale de apărare pentru efectuarea lucrărilor de mentenanță şi modernizare a avioanelor F-16, prin compania Aerostar Bacău.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite