Connect with us

Turda

TurdaNews – Șeful IPJ Cluj nu vrea să-și dezvăluie averea! Oare de ce nu își depune declarația de avere?

Calin Roman

Published

on

TurdaNews - Șeful IPJ Cluj nu vrea să-și dezvăluie averea! Oare de ce nu își depune declarația de avere?

Noul șef al Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, Mihai Rus, care se află la conducerea poliției din luna octombrie a anului 2022, nu vrea să-și dezvăluie averea, neavând depusă declarația de avere.

Mihai Rus, în vârstă de 43 de ani, a devenit șeful IPJ Cluj în luna Octombrie 2022, după ce fostul șef, Mircea Rus, a ajuns să fie anchetat de DNA.
Mai mult decât atât, la o lună de la împuternicirea sa în funcția de șef al IPJ Cluj, Mihai Rus, a fost avansat de la gradul de comisar șef la gradul profesional de chestor de poliție. Deși a trecut aproape un an de la împuternicirea sa în conducerea IPJ Cluj, acesta încă nu are depusă declarația de avere.

De asemenea, nici pe site-ul IPJ Cluj și nici pe site-ul Poliției Române nu figurează nici în anii anteriori vreo declarație de avere și de interese ale lui Mihai Rus, lucru ce nu se întâmplă în cazul omologilor săi din alte județe.
Este important totuși de menționat că Mihai Rus este nepotul fostului ministru de interne, Ioan Rus.
Ce date publice apar în CV-ul lui Mihai Rus:
Mihai Rus a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a UBB în 2004, apoi Facultatea de Ştiinţe Economice (în 2007) şi Facultatea de Drept (în 2014) a Universităţii „Bogdan Vodă).
Printre altele, în 2006 – 2011 a fost ofiţer în cadrul D.G.P.I.; 2013 – 2018: şef birou în cadrul Brigăzii Operaţiuni Speciale Cluj-Napoca; 21 octombrie 2022 – prezent – împuternicit şef al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj.

Ce spune legea
Legea nr.176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative prevede că dispoziţiile legii se aplică următoarelor categorii de persoane, care au obligaţia declarării averii şi a intereselor:
Preşedintele României;
consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat;
preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii;
membrii din România în Parlamentul European şi membrii în Comisia Europeană din partea României;
primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru;
membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, asimilaţii acestora, precum şi asistenţii judiciari;
personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor;
judecătorii Curţii Constituţionale;
membrii Curţii de Conturi şi personalul cu funcţii de conducere şi de control din cadrul acesteia;
preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;
Avocatul Poporului şi adjuncţii săi;
preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;
membrii Consiliului Concurenţei;
membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
membrii Consiliului Economic şi Social;
membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor;
membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;
membrii Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării;
membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;
membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune;
preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi membrii Consiliului Naţional de Integritate;

directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES;
directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi;
directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjuncţii săi;
personalul diplomatic şi consular;
directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, prim-adjunctul şi adjunctul său;
directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, primadjunctul şi adjuncţii săi;
aleşii locali;
persoanele cu funcţii de conducere şi de control, precum şi funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul tuturor autorităţilor publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituţiilor publice;
persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică;
personalul încadrat la cabinetul demnitarului în administraţia publică centrală, precum şi personalul încadrat la cancelaria prefectului;
membrii consiliilor de administraţie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar sau semnificativ;
guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de administraţie, angajaţii cu funcţii de conducere ai Băncii Naţionale a României, precum şi personalul din conducerea băncilor la care statul este acţionar majoritar sau semnificativ;
personalul instituţiilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, implicat în realizarea procesului de privatizare, precum şi personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate din fonduri externe sau din fonduri bugetare;
preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale;
prefecţii şi subprefecţii;
candidaţii pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar.

(2) Declaraţiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1.

(3) Declaraţiile de interese se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind funcţiile şi activităţile prevăzute în anexa nr. 2, potrivit prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 4. – (1) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se depun în termen de 30 de zile de la data numirii sau a alegerii în funcţie ori de la data începerii activităţii.
(2) Persoanele prevăzute de prezenta lege au obligaţia să depună sau să actualizeze declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie. Declaraţiile de avere se întocmesc după cum urmează: pentru anul fiscal anterior încheiat la 31 decembrie, în cazul veniturilor, respectiv situaţia la data declarării pentru celelalte capitole din declaraţie, potrivit anexei nr. 1. Persoanele suspendate din exerciţiul funcţiei sau al demnităţii publice pentru o perioadă ce acoperă integral un an fiscal vor actualiza declaraţiile în termen de 30 de zile de la data încetării suspendării.

(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data încheierii mandatului sau a încetării activităţii, persoanele prevăzute de prezenta lege au obligaţia să depună noi declaraţii de avere şi declaraţii de interese.
Contravenţii şi infracţiuni
Art. 27. – (1) Nerespectarea obligaţiei de a răspunde solicitărilor Agenţiei, prevăzute de prezenta lege, se sancţionează cu amendă civilă de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere. Sesizarea instanţei se face de către inspectorul de integritate din cadrul Agenţiei.

(2) Instanţa competentă să decidă aplicarea amenzii prevăzute la alin. (1) este judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul persoanei juridice sancţionate sau domiciliul persoanei fizice sancţionate. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor.
(3) Hotărârea instanţei prin care se aplică amenda este supusă recursului, în termen de 10 zile de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei absenţi.

Art. 28. – Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
Art. 29. – (1) Nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum şi nedeclararea, în declaraţia întocmită potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Agenţia poate declanşa din oficiu procedura de evaluare.

Source link

Facebook Comments Box

Cultura

🔴 Minunea ascunsă de lângă Cluj! Ce se află la 120 de metri sub pământ?

Cosmin Ardelean

Published

on

Salina Turda, bijuteria subterană a Clujului! Ce atracții spectaculoase te așteaptă la 120 de metri sub pământ

Salina Turda rămâne unul dintre cele mai fascinante locuri din România, atrăgând anual peste 600.000 de turiști din întreaga lume. Aflată la doar 30 km de Cluj-Napoca, această minune a fost inclusă de CNN în topul celor mai impresionante destinații subterane, fiind depășită doar de un râu subteran din Filipine.

Un parc de distracții unic în lume, la 122 de metri sub pământ

Ce face Salina Turda atât de specială? Un parc de distracții subteran, amplasat în inima unei foste mine de sare! Vizitatorii pot experimenta:
🎡 O roată panoramică, de unde se poate admira întreaga salină.
🛶 Un lac subteran, perfect pentru plimbări romantice cu barca.
🎳 Bowling, biliard și locuri de relaxare, într-o atmosferă spectaculoasă.
🎭 Un amfiteatru subteran, unde sunt organizate concerte și evenimente speciale.

De la depozit de brânză la destinație de top

Salina Turda are o istorie fascinantă:
✔️ Exploatarea sării s-a încheiat în 1932.
✔️ A fost folosită ca adăpost în Al Doilea Război Mondial.
✔️ A devenit, pentru o perioadă, depozit de brânză.
✔️ A fost transformată în una dintre cele mai impresionante atracții turistice din lume.

Astăzi, turiștii pot coborî în salină cu un lift panoramic din sticlă, oferind o vedere spectaculoasă asupra pereților de sare, care strălucesc într-un joc fascinant de lumini.

O excursie de neuitat, la doar 30 de minute de Cluj

Salina Turda este destinația ideală pentru o escapadă de o zi, fie că vrei o doză de aventură, relaxare sau o lecție de istorie. Fiecare colț al acestui loc îmbină perfect trecutul cu modernitatea, oferind vizitatorilor o experiență unică și de neuitat.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Șeful șoselelor din Cluj: Un porc a blocat traficul pentru un prieten necuvântător!

Cosmin Ardelean

Published

on

Trafic nebun în Cluj (partea a doua): Porcul care a oprit circulația și a primit respect în trafic!

Dacă credeați că în Cluj-Napoca doar șoferii își fac propriile reguli în trafic, pregătiți-vă să fiți surprinși! În Turda, un porc dezinvolt a demonstrat că și animalele își pot lua prioritatea fără nicio ezitare.

Într-o scenă filmată de un trecător, porcul traversează strada în ritmul său, fără a se sinchisi de mașinile care circulă. Culmea, șoferii s-au oprit cuminți, permițându-i să ajungă în siguranță pe partea cealaltă, unde îl aștepta… un cățel prietenos!

Turda, orașul unde porcii au prioritate

Filmarea a devenit rapid virală, iar comentariile nu au întârziat să apară. Internauții s-au amuzat copios pe seama „priorității de porc” și a comportamentului relaxat al animalului.

“La noi, în Turda, porcii traversează mai liniștiți decât oamenii!”, a scris un utilizator.
“Dacă nici porcul nu mai are prioritate, cine să mai aibă?”, a glumit altul.

Fenomenul nu este unul izolat, spun localnicii. Animale care apar pe drumurile din oraș nu sunt o raritate, iar șoferii par să fi învățat să trăiască în armonie cu această „faună urbană”.

Așadar, dacă vă aflați prin Turda, fiți atenți – nu doar pietonii traversează strada, ci și prietenii necuvântători!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Dramă în Cluj: Mamă a doi copii, ucisă de un șofer teribilist care făcea liniuțe!

Cosmin Ardelean

Published

on

O tragedie cumplită a avut loc în noaptea de 21 februarie, pe strada Laminoriștilor din Câmpia Turzii. Diana, o tânără mamă de 29 de ani, se întorcea acasă la cei doi copii ai săi, însă nu a mai ajuns niciodată.

Un șofer de doar 19 ani, care ar fi fost implicat într-o cursă ilegală de mașini, a intrat violent în autoturismul condus regulamentar de tânăra din Turda. Impactul a fost devastator: mașina Dianei a fost proiectată într-un alt autoturism parcat pe marginea drumului, iar femeia a rămas prinsă între fiarele contorsionate. Salvatorii ajunși la fața locului nu au mai putut face nimic pentru ea, constatându-i decesul.

Martorii susțin că tânărul conducea cu viteză excesivă și ar fi fost implicat într-o cursă ilegală. Totuși, testul cu etilotestul a indicat că nu consumase alcool. Pe lângă șoferul de 19 ani, alți doi pasageri din mașina acestuia, în vârstă de 17 și 21 de ani, au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale.

Acasă, doi copii rămân fără mamă, iar familia îndurerată cere dreptate. Poliția a deschis o anchetă pentru ucidere din culpă, iar vinovatul riscă ani grei de închisoare.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite