Connect with us

Social

Pilda unui profesor din Cluj, care știa să inspire: ”Vezi tu creionul ăsta, zice el și mi-l dă în mână. Ca să fie util, creionul trebuie mereu ascuțit”

Stefan Petre

Published

on

Pilda unui profesor din Cluj, care știa să inspire: ”Vezi tu creionul ăsta, zice el și mi-l dă în mână. Ca să fie util, creionul trebuie mereu ascuțit”

Un artist clujean, specializat în prelucrarea lemnului, dar și fost manager al proiectului Cluj Capitala Europeană a Culturii 2021 a relatat o amintire din timpul liceului, care vorbește despre importanța profesorului care inspiră.Florin Moroșanu lucrează acum la Centrul Cultural Clujean. Relatarea lui despre Liceul Mihai Eminescu vorbește de la sine despre importanța profesorului, care să insufle in elev care este de fapt importanța școlii. 
”Mintenaș începe școala. Mai fac o regresie temporală controlată.Eu mi-am ros coatele timp de 12 ani în băncile aceleiași școli, Mihai Eminescu. Nu era nici în centru, dar nu era nici scoală de cartier. În gimnaziu eram destul de bine echilibrați în clase, fetele cu băieții. În liceu s-a schimbat treaba. A fost lumea noastră, a băieților. Eram puțini de tot, trei-patru într-o clasă. Eram atât de puțini băieți încât nu puteam sa ne batem între noi.Totuși, am avut mai multe avantaje decât dezavantaje din cauza disproporției. Singurul mare dezavantaj era acela că, dacă lipsea un băiat imediat se vedea. O treime  lipsă era ceva evident. Și noi nu eram prea înțelepți să ne răsfirăm în clasă. Stăteam toți în aceeași bancă.Altfel, noi băieții eram răsfățați. Fetele ne ajutau cu temele, ne mai aduceau prajituri făcute de ele, ne lăsau să copiem, ne acopereau când facem prostii, mai jucau și fotbal cu noi ca să putem face de-o miuță.Îmi amintesc că profesorii erau corecți cu noi. Nu buni sau răi ci corecți. Mâncam franceza pe pâine. Cred ca numai fizica, matematica si latina nu le făcem în limba franceza, în rest, limba și literatura franceza care se desfacea în vreo trei materii distincte, geografia Franței, Istoria Franței..Unii profesori erau legați sufletește de noi. Azi zicem ca ar fi empatici. Atunci ziceam că profesorul cutare te are la suflet.Îmi amintesc de o discuție cu profesorul meu de istorie, Butuza.Eu plecasem de la ceva ore în Yoyo, barul de lângă liceul nostru unde pierdeam vremea când era câte o lucrare de control sau o materie de care doream să scăpăm.Eram de după masa in anul acela și el, profesorul de Istorie, obișnuia să treca pe acolo, la un coniac după ce își termina orele.M-a văzut în bar, jucam biliard cu tigara în colțul gurii. Îmi zice, Grigore, ( el asa îmi zicea mie) după ce termini hai sa îți spun ceva.Termin partida și mă pun lângă el. Mă întreabă dacă nu am ore. El știa că eu chiuleam.Eu zic ca am ore dar nu m-am pregătit și oricum nu mă interesa materia aceea. Butuza își desface geanta și din ea scoate un creion. Îl pune pe masa. Avea o voce guturală și vorbea rar, cu intonație bine aleasă.Grigore, zice el, rolul nostru de profesori nu este doar sa va băgăm în cap date istorie, formule matematice si gramatici, rolul nostru este să vă și pregătim pentru viata. Și viața, o sa vezi, nu e ușoară. E frumoasă dar și grea.Vezi tu creionul ăsta zice el și mi-l dă în mână. Ca să fie util, creionul trebuie mereu ascuțit. Poate pentru creion nu este o plăcere sa îl rotești in ascuțitoare, e ceva dureros, dar altfel el nu va scrie odată ce s-a tocit. Și viața e tot asa, o continua ascuțire, dacă vrei să fii util pentru tine și pentru alții. Noi asta facem la școală, vă ascuțim mințile sa va ajute în viață.Apoi, când faci greșeli, încearcă sa le ștergi cu radiera de la capătul opus ca altfel ele vor rămâne mereu scrise.Ștergi și rescrii bine. Mi-a dat acel creion mie. Eu începand cu clasa a XI-a mă pregătisem pentru a face Dreptul. Eram bun la gramatică atunci, eram bunicel și la istorie. Tot în acel an am mers două clase cu Mihai Butuza la Sarmisegetuza, într-o excursie de două zile.M-a fermecat. Era un om înțelept și corect dar și om de viață. În una din acele seri am pierdut un pariu cu el. Și așa am ajuns eu să fac Istoria și nu Dreptul.  M-am pregătit cu profesorul Butuza câteva luni.Meditatiile au fost fără bani. De fiecare data când plecam de la el de la meditații, îmi dădea câte o carte de Istorie. Mi-a zis să nu i le mai restitui pentru ca el le-a citit de mai multe ori.Am dat examen la Facultatea de Istorie și am reușit sa intru. A fost prima persoană pe care am anunțat-o că am reușit să întru la Istorie. S-a bucurat sincer”, a relatat Moroșanu.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Magia Nopții la Cluj Never Sleeps, surprinsă de fotograful Lucian Nuță

Egon Kilin

Published

on

Weekendul trecut, Clujul a fost din nou cuprins de farmecul nopții, odată cu ediția spectaculoasă Cluj Never Sleeps. Pe strada Iuliu Maniu, locul unde istoria se întâlnește cu energia urbană, trupa Eternal Flames a încins atmosfera cu un show de foc plin de emoție, lumină și adrenalină. 🔥🌙

În mijlocul acestui spectacol vizual impresionant, fotograful Lucian Nuță a reușit să surprindă esența momentului în imagini de o forță rară – cadre care redau nu doar mișcarea flăcărilor, ci și vibrația publicului, conexiunea dintre artiști și oraș, și acel „ceva” magic ce transformă o noapte de vară într-o amintire de neuitat. ✨

📷 Lucian este cunoscut pentru talentul său de a captura momente autentice, iar seria de fotografii de la Cluj Never Sleeps dovedește încă o dată măiestria sa. Fiecare imagine transmite povestea unei nopți în care arta, pasiunea și orașul au bătut la unison.

#cluj #clujulmagic #clujneversleeps #eternalflames #luciannuta #artaînstradă #noapteamagică

Foto: Lucian Nuta

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

De ce și-a părăsit o tânără viața construită în Cluj pentru a se întoarce la Timișoara

Alex Campian

Published

on

Pentru mulți tineri din România, comparația între Cluj-Napoca și Timișoara devine inevitabilă – mai ales atunci când aleg o facultate sau își caută un loc de muncă. Cele două orașe, considerate centre universitare și economice importante, sunt adesea puse față în față în funcție de oportunități, costuri și calitatea vieții.

O tânără care a locuit zece ani în Cluj-Napoca a povestit pe Reddit că se gândește serios să se întoarcă în orașul natal, Timișoara. După un deceniu în „capitala Ardealului”, aceasta simte că orașul nu mai corespunde așteptărilor și nevoilor sale actuale.

„A fost o perioadă frumoasă, dar în ultimii ani am început să simt că orașul nu-mi mai oferă ce căutam. Prietenii din copilărie sunt în Timișoara, iar cei pe care i-am legat aici fie au plecat, fie ne vedem rar. Nu mai simt același vibe, iar Clujul mi se pare, de ceva vreme, overhyped și scump pentru calitatea vieții oferite, cu prețuri nejustificate”, a explicat ea.

Tânăra a remarcat că Timișoara are un cost al vieții mai accesibil, mai ales în privința chiriilor și a locuințelor. În plus, ea i-a provocat pe alți români să-și împărtășească experiențele privind cele două orașe.

Un alt utilizator a comentat că numărul mare de clujeni stabiliți în Timișoara poate fi un semn al atractivității orașului din vest. În plus, apropierea de capitale europene precum Budapesta sau Belgrad este un avantaj important.

„Sunt mai mulți clujeni în Timișoara decât timișoreni în Cluj. E un semn, zic eu. În plus, în trei ore ajungi în Budapesta sau Belgrad. De la Cluj, nu prea ai unde merge în același interval. La minusuri: nu ai Untold și nici multe opțiuni de zbor. Vara e foarte cald, fiind zonă de câmpie. Însă oamenii mi se par mai relaxați decât în Cluj, unde există o atitudine pe care n-am înțeles-o niciodată”, a spus acesta.

Un alt român a remarcat că, deși Timișoara este mai plată și lipsită de relief, Clujul oferă acces rapid la natură – munți, păduri și lacuri – ceea ce îl face ideal pentru activități în aer liber.

„În Cluj, la 15 minute cu bicicleta ești în pădure, iar la o oră ai munți și lacuri. În Timișoara ai doar malurile Begăi și ale Timișului, fără mașini. Pe de altă parte, Timișoara e mai aerisită, cu bulevarde largi și prețuri mai decente.”

Un fost locuitor al Clujului, mutat de câțiva ani în Timișoara, spune că orașul bănățean e unul al contrastelor: are un centru spectaculos, dar și cartiere neîngrijite precum Fabric sau Iosefin. În schimb, Clujul e mai uniform, însă cu o dezvoltare urbanistică haotică în zonele periferice, cum ar fi Florești sau Apahida.

„Timișoara are multe palate impresionante, în timp ce în Cluj le numeri pe degete. În centru, Clujul are clădiri mici, de un etaj. Dar Timișoara suferă la capitolul întreținere – multe clădiri istorice sunt în paragină.”

Diferențele se simt și în infrastructura urbană și în prețurile locuințelor. Deși Clujul dispune de un aeroport mai bine conectat, de spitale moderne și de universități apreciate, costul vieții este considerabil mai ridicat.

„Timișoara este încă mai accesibilă pentru un tânăr la început de drum. Chiriile și apartamentele sunt mai ieftine. Deși aeroportul are mai puține zboruri, apropierea de Belgrad și Budapesta compensează”, a explicat un alt comentator.

Tot el subliniază că Timișoara are o climă mai blândă iarna, spre deosebire de Cluj, unde frigul e mai aspru.

„Timișoara e un oraș în care parcă simți că trăiești, iar Clujul a devenit sufocant”, a concluzionat un utilizator care a locuit în ambele orașe.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Prețul cireșelor în Cluj: testăm banca înainte să gustăm!

Alex Campian

Published

on

S-au întors cireșele în piețele din Cluj, dar și-au adus și prețul cu ele – și nu glumim: 60 de lei kilogramul! La banii ăștia, parcă nu mai zici “fruct”, ci “bijuterie comestibilă”.

Cumpărătorii privesc cireșele cu drag, le fotografiază, poate chiar le dau like mental, dar mulți pleacă fără să guste. Unii mai curajoși își iau 100 de grame – cât să împartă cu familia, prietenii, vecinii și eventual să trimită și o poză rudelor din străinătate. Ediție limitată.

Importatorii, în schimb, se bucură – aduc cireșe din afară și le vând în Cluj ca pe trufe rare. Cine are poftă, plătește. Cine nu, se uită și oftează. În curând, s-ar putea să apară și abonamente la cireșe, cu rată lunară și bonus de o sâmbură bonus.

Până atunci, în piață se aud voci:
– „Dați-mi, vă rog, trei cireșe. Una pentru mine, una pentru poză și una de rezervă…”

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom