Connect with us

Economie

Posibila Plafonare Punctuală a Prețurilor la Alimentele de Bază: Cum Încearcă Comercianții Să Evite Reglementările Statului?

Stefan Petre

Published

on

La finalul lunii octombrie 2023, Guvernul României a introdus o măsură temporară de combatere a creșterii excesive a prețurilor la 14 categorii de produse alimentare, inițiativă reglementată prin Ordonanța de Urgență nr. 67/2023. Această măsură, care plafonează adaosul comercial la produsele de bază, era valabilă pentru o perioadă de trei luni, expirând la sfârșitul lunii ianuarie 2024.

Dezbaterile cu privire la eficacitatea și impactul acestei măsuri au devenit intense în ultimele săptămâni, cu atenția îndreptată către posibila prelungire a plafonării adaosurilor comerciale și extinderea listei produselor aflate sub incidența acesteia.

Ministerul Agriculturii a încheiat recent discuțiile cu retailerii privind această măsură, însă concluziile finale vor fi anunțate săptămâna viitoare, după noi negocieri cu procesatorii. Se pare că retailerii au propus o nouă variantă de lucru, sugerând introducerea unui mecanism de intervenție punctuală pentru produsele care înregistrează fluctuații semnificative de preț.

Potrivit propunerilor retailerilor, intervenția ar putea include acorduri voluntare, promoții, reducerea adaosului comercial punctual sau plafonarea prețului în cazul unor produse selectate. Cu toate acestea, detalii specifice cu privire la implementarea acestui mecanism nu au fost încă stabilite.

George Bădescu, director executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale România (AMRCR), a declarat: „Am constatat împreună că au existat efecte pozitive, dar pe de altă parte trebuie să vedem cum să continuăm, pentru că trebuie să ne gândim și la alte mecanisme sau cumva la o ajustare a acestui gen de intervenție prin ordonanță de urgență, de așa manieră încât totuși și funcționarea pieței să fie asigurată”.

În timp ce măsura a avut unele rezultate pozitive, există voci critice din partea comercianților care susțin că statul își depășește atribuțiile prin implicarea în mecanismele pieței libere. Unii comercianți au găsit modalități ingenioase de a evita plafonarea prețurilor, cum ar fi vânzarea de mălai la 1,05 kg în loc de un kilogram, pentru a evita adaosul comercial plafonat. Alții au ales să compenseze prin creșterea prețurilor la alte produse, cum ar fi detergenții, pampers, bulion și altele.

Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a subliniat: „E o măsură populistă care nu are ca efecte ceva solid pentru economie și nici niște beneficii măsurabile”.

O dezbatere intensă se poartă în jurul prelungirii acestei măsuri, comercianții avertizând că aceasta ar putea conduce la creșterea prețurilor în alte categorii de produse. În contextul actual, termenul limită privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este 31 ianuarie 2024. Cu toate acestea, strategiile viitoare și eventualele ajustări ale măsurii rămân subiecte de discuție intensă între autorități, comercianți și procesatori.

Facebook Comments Box
Tetarom

Economie

Hidroelectrica și EDF lansează proiectul Tarnița de peste un miliard de euro la Cluj.Franța intră în proiectul de peste un miliard

Alex Campian

Published

on

Proiectul centralei hidroelectrice Tarnița, asociere Hidroelectrica și EDF

Hidroelectrica, compania de stat care produce cea mai mare parte a energiei electrice din România, s-a asociat cu gigantul francez Électricité de France (EDF) pentru dezvoltarea proiectului centralei hidroelectrice Tarnița, cu investiții estimate la peste un miliard de euro, potrivit profit.ro.

Acționarii Hidroelectrica au aprobat în Adunarea Generală înființarea unei societăți mixte (Joint Venture Company – JVC) împreună cu EDF Power Solutions International, în cote egale de 50% fiecare. Această asociere va permite implementarea proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița, un proiect planificat încă din perioada comunistă.

Decizia acționarilor include aprobarea Acordului Acționarilor (Shareholders Agreement – SHA), care va defini modul de funcționare al companiei mixte și va stabili termenii și condițiile pentru dezvoltarea investiției.

Proiectul Tarnița are o putere instalată de 1.000 MW și, potrivit estimărilor din 2010, costul total depășește un miliard de euro. Hidroelectrica, controlată de Ministerul Energiei cu circa 80% din capital, a acceptat condiția EDF ca România să garanteze un ajutor de stat în perioada de operare a centralei, după ce aceasta va fi pusă în funcțiune.

Această măsură se aliniază Ordonanței de Guvern din 2014, care prevede sprijin financiar pentru proiectele CHEAP cu putere instalată mai mare de 15 MW, garantând astfel viabilitatea economică a centralei Tarnița.

Proiectul, considerat unul strategic pentru producția de energie verde și capacitatea de stocare, readuce în discuție potențialul hidroenergetic al României și colaborarea dintre companii de stat din România și Franța.

Sursa: profit.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Administratie

UMF „Iuliu Hațieganu” investește 255 milioane lei într-un centru medical revoluționar la Cluj-Napoca

Alex Campian

Published

on

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca lansează cel mai amplu proiect de infrastructură academică și de cercetare medicală din Sud-Estul Europei. Proiectul, în valoare totală de 255 milioane de lei, presupune construirea unui centru integrat cu două corpuri conform clujcapitala,ro:

  • Corp A – Centrul de simulare, training și cercetare (208 milioane lei, finanțat din sursele proprii ale universității)

  • Corp B – Biblioteca universitară (47 milioane lei, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR)

Corpul A va fi dedicat dezvoltării competențelor practice ale studenților și rezidenților, prin simulări medicale, chirurgie experimentală și training în diverse specialități. Corpurile sunt conectate într-o clădire cu suprafață construită totală de 17.000 mp, din care 13.000 mp pentru Corpul A și 3.900 mp pentru Corpul B – biblioteca modernă.

Președintele UMF Cluj, profesorul coordonator al proiectului, a subliniat că centrul va include spații pentru stomatologie, chirurgie experimentală, simulare medicală, realitate virtuală, robotică și laparoscopie, precum și amfiteatre și zone de studiu pentru studenți. Etajul retras va găzdui patru amfiteatre cu 150 de locuri fiecare, iar biblioteca va avea 246 de locuri pentru lectură și studiu, inclusiv spații de relaxare și socializare.

Centrul va integra tehnologii de ultimă generație:

  • simulatoare virtuale pentru chirurgie robotică, neurochirurgie și ecografie cardiacă

  • manechine pentru proceduri clinice complexe

  • săli de microchirurgie, laboratoare de procesare probe și aparatură imagistică avansată (micro-CT, ecograf)

  • infrastructură pentru educație în urgențe, pediatrie și naștere

Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit companiei Construcții Erbașu SA, durata totală fiind de 39 de luni. Biblioteca (Corp B) va fi finalizată până în august 2026, iar centrul de simulare (Corp A) până în august 2028. Proiectul include și măsuri de eficiență energetică și sustenabilitate, cum ar fi 214 panouri fotovoltaice și infrastructură pentru fluide medicale.

Prin acest centru, UMF Cluj consolidează formarea profesională și educația medicală la standarde internaționale, oferind studenților și rezidenților un cadru sigur, modern și complet pentru dezvoltarea competențelor practice și cercetarea medicală. Noul proiect va poziționa universitatea drept reper în regiune și va sprijini creșterea siguranței actului medical prin instruire avansată și simulări realiste.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Economie

Carrefour România, preluat de frații Pavăl (Dedeman). Capital românesc la butoane

Alex Campian

Published

on

Potrivit informațiilor publicate de Ziarul Financiar, frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, au preluat operațiunile Carrefour din România, într-una dintre cele mai semnificative tranzacții din retailul autohton și o mutare majoră a capitalului românesc în sectorul alimentar.

Mutarea marchează una dintre cele mai mari preluări din retailul autohton și confirmă tendința accelerată de retragere a unor grupuri internaționale din Europa Centrală și de Est. Pentru România, tranzacția înseamnă trecerea unui business de miliarde de euro sub control românesc.

Mutarea marchează una dintre cele mai mari preluări din retailul autohton și confirmă tendința accelerată de retragere a unor grupuri internaționale din Europa Centrală și de Est. Pentru România, tranzacția înseamnă trecerea unui business de miliarde de euro sub control românesc.

Un gigant cu 460 de magazine, trecut în mâini românești

Carrefour România operează aproximativ 460 de unități la nivel național, în toate formatele relevante: hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, discount, cash & carry și online. Anul trecut, rețeaua a generat vânzări de aproximativ 3 miliarde de euro, potrivit datelor publice.

Valoarea tranzacției este estimată de surse din piață între 750 și 900 de milioane de euro, în funcție de structura finală a activelor preluate și de includerea componentelor de real estate. În retail, evaluările se raportează în principal la nivelul vânzărilor, nu la profitabilitate, iar dimensiunea și diversitatea rețelei Carrefour au cântărit decisiv.

De ce a vândut Carrefour

Grupul francez Carrefour, unul dintre cei mai mari retaileri alimentari din lume, traversează de mai mulți ani un proces amplu de restructurare. Presiunea discounterilor, schimbarea comportamentului de consum și declinul formatului de hipermarket au redus atractivitatea unor piețe considerate până recent strategice.

România se înscrie în acest context regional. Carrefour a decis să își reducă expunerea directă în Europa Centrală și de Est, după ce a ieșit sau a inițiat proceduri de exit din alte state, precum Italia sau Polonia. Vânzarea operațiunilor locale confirmă această strategie.

Dedeman face pasul decisiv în retailul alimentar

Pentru frații Pavăl, tranzacția reprezintă o mutare strategică majoră. Dedeman, lider incontestabil pe piața de bricolaj, intră astfel într-un sector complet diferit: comerțul alimentar, unul dintre cele mai competitive și mai sensibile segmente ale economiei.

Surse din industrie indică faptul că preluarea include atât rețeaua de magazine, cât și o parte importantă din activele imobiliare ale Carrefour România, unele hipermarketuri fiind deținute în proprietate. Operarea ar urma să continue sub brandul Carrefour, printr-un model de licențiere sau franciză, utilizat deja de grupul francez pe alte piețe.

Hipermarketurile, marea provocare

Deși Carrefour are un portofoliu diversificat, grosul veniturilor provine în continuare din hipermarketuri. Acest format se confruntă cu o scădere vizibilă de atractivitate, pe fondul orientării consumatorilor către magazine de proximitate și discounteri.

Noua conducere va trebui să gestioneze această tranziție, să optimizeze rețeaua și să adapteze modelul de business la realitățile actuale ale pieței. Miza este uriașă: menținerea unui business de miliarde într-un sector aflat în plină transformare.

Un semnal puternic pentru economia românească

Preluarea Carrefour România de către frații Pavăl transmite un mesaj clar: capitalul românesc nu mai joacă doar defensiv, ci își asumă rolul de actor principal în industrii-cheie. După ani în care marile rețele internaționale au dominat piața, una dintre cele mai mari vine acum sub control local.

Pentru consumatori, schimbarea ar putea trece inițial neobservată. Pentru piață, însă, este un moment de cotitură, care redesenează ierarhiile din retailul românesc.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era