Salina este inchisa. Si plina de apa.
Apa a intrat si a oprit tot.

Nu doar vizitele turistilor.
A oprit si viata.

Pentru ca la Praid, turismul nu e un moft.
E felul prin care oamenii isi cresc copiii, platesc ratele si spera la un viitor mai bun.

Praid inseamna mii de familii.

Inseamna pensiuni si hoteluri ridicate cu munca grea si investitii enorme. Cu credite la bănci, cu nopti nedormite, cu munca multă. Sa faci turism este al naibi de greu.

Inseamna mămici care pregatesc langoși si tați care iti zâmbesc cand ajungi, chiar daca uneori vorbesc limba română mai stricat. Tot te primesc cu drag și-ți arată o bucata autentică de Românie.

Inseamna bunici care te întâmpină cu zacuscă de ciuperci, colac secuiesc si sirop de brad si unt de casă si pâine de-aia moale cu cartofi si gulașul ăla impecabil cu găluște mici și la final cu gomboți cu prune.

Iar azi? Azi nu mai vine nimeni.
Camere goale. Farfurii goale. Inimi grele.

Nu e o stire.
E o durere.

Si nu e vina lor.

E vina naturii, dar si vina nepăsării de la Bucuresti, de la Ministerul Economiei, de la Salrom – Societatea Nationala a Sării si de la companiile de Stat căpușate si pline nu neapărat doar de corupți, cat mai degrabă de indolenți si nepăsători.

Dar sufera ei. Oamenii obisnuiti.

Si oamenii din Praid tot români sunt. Tot de-ai nostri. Si salina tot in România este. Si ne-am mândrit cu ea, inclusiv international.

600.000 de oameni vizitau anual salina Praid. Acum e inchis si pustiu.

Eu nu pot repara salina.
Nici tu.
Dar putem face altceva:
sa nu-i lasam singuri.

Nu-ti anula vacanta.
Nu căuta o alta destinatie.
Mergi la Praid.
Macar un weekend.

Stai o noapte.
Mănâncă local.
Cumpara ceva din curte de la oameni.
Spune o vorba buna.

Fii om. Nu doar turist.

Sunt atatea locuri frumoase in zona, daca te cazezi la Praid:

➡️ Sovata si Lacul Ursu
➡️ Parcul Mini Transilvania
➡️ Mancarea locala care vindeca sufletul
➡️ Via Transilvanica e aproape
➡️ Satele secuiesti din Harghita, Mureș si Covasna. Ceramica de la Corund e la doi pași. Nici Toplița nu e departe, nici Odorheiul Secuiesc. Nici macar Miercurea Ciuc. Deci ai ce face in zona, daca ai masina.

Praid are nevoie de noi.
Acum. Nu maine.

Distribuie acest mesaj. Stii ca nu iti cer des acest lucru!

Scrie si tu un mesaj.
Fa o rezervare.
Fii parte din vindecare.

Îți mulțumesc!

Mă urc în mașină și zilele acestea voi ajunge și eu la Praid. Ultima data am fost chiar in Martie anul acesta.

De 12 ani vizitez de cateva ori pe an Secuimea si de minim 2 ori pe an ma incarc cu energie buna in Harghita. Oamenii ma iubesc si ma respecta acolo.

Răzvan Pascu e cu sufletul alaturi de comunitatea din Praid, nu doar la bine, ci si acum la greu. Și cred, și sper, ca vor fi gasite solutii rapide pentru a rezolva, cat de cat, problema grava de la salina Praid.

Solicita implicarea rapida a Guvernului României si a Ministerului

Praid nu trebuie sa piara.
Praid trebuie sa simta ca Romania inca are inima.

#SolidaritateCuPraid
#TurismCuSuflet
#MergemLaPraid
#FiiOmNuDoarTurist

Sursa: Razvan Pascu

George Simion, surprins pe Aeroportul Otopeni alături de milionarul clujean Sile Pușcaș

Luni dimineață, în timp ce se finaliza centralizarea proceselor verbale ale alegerilor, George Simion a fost fotografiat pe Aeroportul Otopeni, pregătindu-se să plece spre o destinație necunoscută, cel mai probabil într-o vacanță.

Liderul AUR nu era singur. Alături de el se afla omul de afaceri clujean Sile Pușcaș, o figură influentă în zona Ardealului și patronul centrului comercial Platinia din Cluj-Napoca.

Potrivit snoop.ro, imaginile au fost surprinse înainte de ora 6 dimineața.

Sile Pușcaș este cunoscut și pentru conflictul său cu primarul Emil Boc, în urma unei exproprieri controversate în cartierul Zorilor, unde administrația locală dorea să amenajeze un parc. După un proces îndelungat, omul de afaceri a câștigat în instanță și a primit despăgubiri în valoare de 17 milioane de euro.

Conform unor surse, este posibil ca George Simion și Sile Pușcaș, împreună cu familiile, să fi plecat într-o vacanță în Dubai.

Administrația președintelui Donald Trump a decis retragerea României din programul Visa Waiver, invocând motive ce țin de securitatea frontierelor și integritatea programului. Măsura anulează includerea oficială a României în program, anunțată anterior de administrația Biden pentru data de 9 ianuarie 2025.

DHS: Decizia are la bază considerente de securitate

Anunțul a fost făcut de Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) printr-un comunicat oficial citat de Reuters. Potrivit acestuia, România ar putea fi reevaluată în viitor pentru reincludere, în funcție de respectarea criteriilor de eligibilitate.

„România va fi reconsiderată pentru programul Visa Waiver dacă va îndeplini toate cerințele. Decizia actuală reflectă angajamentul administrației de a proteja securitatea programului și a frontierelor SUA”, a transmis DHS.

Un pas înapoi după progresele din era Biden

România fusese acceptată în Visa Waiver în ianuarie 2025, ca urmare a unei decizii a administrației Biden. Autoritățile americane de atunci recunoșteau respectarea tuturor condițiilor, inclusiv cooperarea în domeniul securității și schimbul de informații relevante pentru prevenirea criminalității și a terorismului.

Pe 25 martie 2025, însă, implementarea a fost suspendată temporar, iar reevaluarea ulterioară a dus la retragerea definitivă a României din program.

MAE: România a respectat toate criteriile

Ministerul Afacerilor Externe de la București a reacționat imediat, exprimând „regretul profund” pentru această decizie, pe care o consideră una „politică, nu tehnică”.

„România a îndeplinit toate condițiile legale pentru a beneficia de regimul fără viză. Decizia nu reflectă o lipsă de conformitate, ci schimbarea de priorități a actualei administrații americane”, se arată în comunicatul MAE.

Ce urmează pentru România

Guvernul României a anunțat că va continua demersurile diplomatice și tehnice pentru reincluderea în program, odată ce condițiile politice vor permite reluarea procesului.

Viitoarea participare a României în Visa Waiver va depinde de contextul internațional, de politicile administrației americane și de noile evaluări privind migrația și securitatea.