Connect with us

Prin Oras

Fiindcă nu poate construi parkinguri suficiente și de calitate, Primăria Cluj-Napoca dărâmă garajele. Emil Boc: „În primul rând, desființăm garajele! Ăla e cel mai bun parking pe care îl facem!”

Alex Campian

Published

on

Fiindcă nu poate construi parkinguri suficiente și de calitate, Primăria Cluj-Napoca dărâmă garajele. Emil Boc: „În primul rând, desființăm garajele! Ăla e cel mai bun parking pe care îl facem!”

Fiindcă nu poate construi suficiente parkinguri pentru cele peste 200 000 de mașini care circulă prin Cluj-Napoca, Primăria a găsit o soluție ieftină și ușoară, pentru a se spăla pe mâini de problema parcărilor insuficiente: desființarea garajelor.Toate lumea știe că e mai ușor să dărâmi decât să construiești, iar când a construit parkinguri, municipalitatea și-a dovedit incompetența: Parkingul Negoiu l-a inaugurat tardiv și semifinisat, Primăverii 8 a fost declarat finalizat cu infiltrații de apă și neterminat, la fel Primăverii 20 și Mogoșoaia 9. Parkingul Hașdeu a fost dat în folosință la 9 ani după ce a fost promis. În parkingul Minerva din cartierul Mănăștur, primul parking de cartier construit de Primăria Cluj-Napoca, finalizat în 2010, șoferii își apără mașinile de porumbei cu CD-uri agățate de plafon:Fiindcă e greu, chiar imposibil, în Cluj-Napoca, să construim parkinguri suficiente și de calitate, care să le ofere autoturismelor locuri de parcare decente, cu acoperiș deasupra plafonului (nerăhățit grosier de porumbei), parkinguri care să apere mașinile de soarele arzător, de grindina penetrantă și de furtunile specifice schimbărilor climatice, Primăria a ales soluția demolării. Așa, nu trebuie să facă altceva decât să-i someze pe proprietarii care își demolează singuri garajele, în schimbul unor locuri de parcare sub cerul liber, locuri de parcare care le expun mașinile în fața vandalilor, copiilor vecinilor, intemperiilor și nesimțiților care ocupă abuziv parcările, fără să lase un număr de telefon pe bord.Întrebat astăzi la radio dacă se face parking în cartierul Grigorescu, primarul Boc a declarat: „În primul rând, desființăm garajele! Ăla e cel mai bun parking pe care îl facem!” Și adevăr a grăit primarul! La Cluj-Napoca, cel mai bun parking pe care îl poate face Primăria constă în turnarea de asfalt, de borduri și de vopsea pe terenurile defunctelor garaje.Vă redăm, pentru a savura pe îndelete, când nu dați la baros la garaj, declarația primarului Boc: „În primul rând, desființăm garajele! Și ăla e cel mai bun parking pe care îl facem! Vă spun că, din desființarea de garaje pe care o facem, iese un parking cel puțin sau chiar două parkinguri, ca număr de locuri! Acuma, cea mai bună modalitate este asta, vă spun sincer, desființarea garajelor, care creează practic locuri echivalente parkingurilor. Pentru că pentru un parking subteran, în primul rând, e greu de găsit locație, printre blocuri, pentru că nu putem, e imposibil, în unele zone care sunt foarte, foarte dense și aglomerate și, atunci, desființarea garajelor, practic, creează locuri pentru parking”, a explicat primarul.Despre parkingurile clujene sub cerul liber a vorbit și viceprimarul Dan Tarcea, în cadrul conferinței de presă din 12 ianuarie:„Până în acest moment, am desființat peste 3 600 de garaje. Doar în anul 2021 am desființat 2 300 de garaje. Pentru anul 2022, avem identificate și cu situația juridică clară pentru 1800 de garaje și mai lucrăm încă pentru a identifica platforme, să ajungem la 2000 de garaje desființate în anul acesta.Din datele pe care le avem, avem un spor de creștere a numărului de locuri de parcare în urma desființării garajelor de aproximativ 20%. Asta înseamnă că, la cele 3 600 de garaje pe care le-am desființat, am reușit să facem peste 700 de noi locuri de parcare, echivalentul a două parkinguri, cum este cel, de exemplu, de pe strada Primăverii. (…)Avem în toate cartierele orașului, fie că discutăm de cartierul Mănăștur, discutăm de cartierul Zorilor, discutăm de cartierul Gheorgheni, discutăm de cartierul Mărăști, practic în toate cartierele orașului avem propunere pentru desființarea garajelor. Chiar astăzi au fost semnate notificările pentru aproximativ 350 de garaje în cartierul Grigorescu și în cartierul Mănăștur. Deci, practic sunt etapizate, astfel încât până la finele anului să ne atingem acel obiectiv de 2000 de garaje desființate.Au fost peste 10 000 de garaje la nivelul municipiului Cluj-Napoca, deci, practic, la finele anului 2022 am putea spune că jumătate din garajele care sunt pe domeniul public sunt desființate. (…)Trebuie să avem o etapizare pentru că nu o să le putem demola pe toate deodată, trebuie să și punem ceva în schimbul lor și atunci trebuie să etapizăm aceste lucruri și să avem și această capacitate de a pune ceva în schimb și de a le și aloca celor care beneficiază de locul de parcare, în locul garajelor.”Primarul și-a completat viceprimarul:„A fost mai greu la început, până ne-am pregătit cu documentele juridice. (…) Am avut nevoie de curățirea juridică a terenurilor de sub garaj, astfel încât ele când pleacă la desființare să nu mai vadă obstacole. Acum lucrurile sunt în direcția dreaptă și culegem roadele unei munci din anii anteriori, când am pregătit practic dimensiunea juridică. Toate garajele din Cluj vor fi desființate!”De desființarea garajelor din Cluj-Napoca, cel mai probabil, cel mai mult vor beneficia brokerii de asigurări auto de tip Casco. Doar Casco îi va mai proteja de grindină pe proprietarii de autoturisme parcate în noile „parkinguri” smart, outdoor, create prin munca de ani și ani a Primăriei Cluj-Napoca.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite