Connect with us

Prin Oras

Mai avem de așteptat mult și bine după scările rulante din pasajul Gării, promise de city-managerul Șurubaru din anul 2014

Alex Campian

Published

on

Mai avem de așteptat mult și bine după scările rulante din pasajul Gării, promise de city-managerul Șurubaru din anul 2014

Modernizarea stațiilor pentru transportul în comun din zona Piața Gării, o investiție de circa 300 000 de euro, a fost aprobată în unanimitate ieri, de către consilierii locali.Valoarea proiectul este de 1 501 398 lei și va cuprinde doar amenajarea a șase stații de transport în comun, nu și a pasajului insalubru, plin de infiltrații, de la Gară, pentru care au fost promise scări rulante din anul 2014. Clujul se „modernizează” în ultima vreme doar cu pavaje de granit, cu verdeață pe stațiile CTP, cu piste de biciclete vopsite verde țipător, cu băncuțe inutile cu USB. Când e vorba de lucruri mai „complicate” – pasaje, poduri ș.a., termenele se devansează, se amână, se uită. Important e însă că vom avea, în curând, metrou. „Lucrarea cuprinde amenajările cu pavaj din granit, amenajarea a 6 stații de transport în comun și a unui dispecerat pentru CTP și iluminatul public.Zona verde este în stații pe modelul amplasat și pe strada Bună Ziua, cu acoperiș verde”, a explicat Virgil Poruțiu, directorul tehnic al Primăriei, în cadrul ședinței de CL din 6 decembrie.„În 2017 s-au alocat aproape un milion de euro pentru modernizarea pasajului pietonal din Piața Gării, modernizare ce prevedea instalare de lifturi și de scări rulante. Aproape 5 ani mai târziu, proiectul nu este implementat. Având în vedere că acest proiect e blocat, vă întreb dacă s-a luat vreo măsură pentru deblocarea situației. Există vreun impediment pentru depunerea unui HCL care să tranșeze problema proprietății terenurilor în zona Gării?”, a intervenit în ședință consiliera USR Plus Alexandra Oană, care a mai întrebat dacă s-au făcut progrese în acest proiect sau dacă e cazul să ne asumăm eșuarea lui.„Din păcate, până la acest moment, colegii de la CFR nu au găsit o soluție legală pentru a ne atribui acel teren, în afară de a-l închiria. Pentru a închiria acel teren nu se poate obține autorizația de construire, suprafața de teren care e ocupată practic de acele lifturi. Pot doar să închirieze. Au un ordin de ministru care le dă dreptul doar să închirieze terenul”, a răspuns directorul Poruțiu.„Deci, din păcate, doamna consilier, nici domnul Drulă (din USR – n.r.), nici ceilalți miniștri ai Transporturilor nu au reușit să rezolve această problemă care este extrem de stringentă pentru noi și o știm și să știți că am avut discuții suplimentare cu reprezentanții celor de la CFR și sper, în final, să găsim o soluție împreună, astfel încât să putem debloca acest proiect. Da, aveți dreptate, este un proiect așteptat de foarte mulți clujeni, de instalare a unui lift acolo, am avut discuții, dacă este lift, dacă sunt scări rulante, am avut această discuție”, a precizat viceprimarul Dan Tarcea, fără să spună, de fapt, nimic.Problema pe care nu a reușit să o rezolve nici ministrul userist Drulă, nu a reușit să o rezolve nici city-managerul Gheorghe Șurubaru, fost pedelist, actual penelist, cu toate că modernizarea pasajului de la Gară a fost proiectul său de suflet, încă din anul 2014, de când ocupa funcția de viceprimar.„Multumesc domnului Șurubaru pentru că mi-a propus acest proiect, s-a ținut de el și, iată, este gata. E un proiect de suflet al domnului viceprimar, eu m-am ocupat să asigur finanțarea. Proiectul a fost gestionat și coordonat de domnul viceprimar, împreună cu Direcția Tehnică a Primăriei. Vreau să le mulțumesc pentru că ei au dus munca aici grea. Pasajul are 5 accese, cel de-al șaselea va fi dat în folosință după ce se va face conectarea care va lega pasajul de gara centrală”, declara Emil Boc în octombrie 2014, cu ocazia inaugurării modernizărilor de acum 7 ani.„Lucrările au început în luna mai și au durat un pic mai mult decât timpul estimat la începutul lucrărilor pentru că a fost necesară achiziția unui placaj special. Este un placaj foarte rezistent care rezistă la acțiuni mecanice, ploi, intemperii, chiar și la graffiti. Din cauza achiziției acestui placaj, perioada s-a prelungit un pic. Visul meu este de a face din Gara Cluj-Napoca și  zona Gării o poartă europeană de intrare în oraș. Este un proiect următor, viitor, referitor la rampe pentru persoane cu handicap și inclusiv pentru scările rulante pe care le-am promis de la început. În momentul în care se va finaliza și construcția celuilalt pasaj, atunci în integralitate vom gândi și scări rulante și acces pentru persoane cu handicap”, declara, în anul 2014, Gheorghe Șurubaru.Nu numai că scările rulante nu s-au mai făcut, dar nici placajele speciale ale lui Șurubaru nu au rezistat la intemperii, din 2014 și până acum pasajul Gării fiind în permanență inundat și degradat de infiltrații. Dale de granit să avem în tot Clujul, că restul proiectelor mai pot aștepta…Citiți și:Pasajul de la Gară, proiectul de suflet al city managerului Gheorghe Șurubaru, o poartă jegoasă de intrare în orașul virtual al lui BocPasajul de la Gară e plin de infiltrații din nou, în ciuda lucrărilor de remediere

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite