Connect with us

Prin Oras

Manual de prezentare a eșecurilor drept succese

Alex Campian

Published

on

Manual de prezentare a eșecurilor drept succese

Clujenii cu spirit civic constată că, din cele mai multe proiecte culturale de anvergură promise de-a lungul anilor, municipiul Cluj-Napoca s-a ales doar cu conferințe, idei și dezbateri, dar cu prea puține proiecte concrete. Nici până astăzi, așa-numita Capitală culturală a Ardealului nu dispune de un sediu pentru Filarmonica clujeană, iar orașul smart n-a fost suficient de inteligent încât să obțină titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Vorbele ţin loc de realizări.„Echipa care in 2016 a pierdut Capitala Culturala pentru Cluj-Napoca si banii europeni ne-rambursabili, dar conform promisiunii binomului Boc-Tise au cheltuit milioanele alocate din Bugetele Local si Judetean (reprezentand contributia locala la proiect), FARA sa realizeze vreun angajament asumat, respectiv: – amenajarea parcului Feroviarilor pentru festivaluri, destindere creativa si actiuni cultural-recreative, – construirea cladirii Filarmonicii, – amenajarea malurilor Somesului pentru promenada, biciclete si actiuni culturale – in afara Centrului Istoric ultra-aglomerat cu chermeze si iarmaroace kitsch, etc. etc. Singura lor realizare trambitata cu emfaza in draftul SIDU 2021-2030 (ce NU este posibil sa fie aprobat inca), este ca au creat CCC – Centrul Cultural Clujean (prin banala schimbare a numelui asociatiei din Cluj 2021- Capitala Culturala Europeana, ca sa uite lumea de dezastrul cultural produs)”, semnalează Adrian Radu în grupul civic al clujenilor. Din păcate, clujenii par să aibă dreptate, în condițiile în care eșecul cultural al Clujului este prezentat în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), pentru perioada 2021-2030 drept un real „succes”. Responsabilitatea pentru un fiasco asociativ a fost aruncată în cârca comunității:„Alte exemple de succes constau în înființarea Centrului Cultural Clujean (CCC), un exemplu foarte bun de delegare a autorității către o entitate non-guvernamentală, formată din peste 100 de actori locali: organizații și instituții culturale, universități, asociații ale mediului de afaceri, ale societății civile, administrația locală și regională. Înființarea sa este strâns legată de proiectul Cluj Capitală Europeană a Culturii 2021, titlu care a fost în final obținut de Timișoara – ceea ce a demonstrat o capacitate deosebită a comunității de a învață și din eșecuri și de a le valorifica ca pe o oportunitate de a continua colaborarea. Astăzi, CCC derulează programe în mai multe domenii: dezvoltare culturală, comunitară, urbană, formulare de politici și este unul dintre principalii vectori ai schimbării”, se arată în Anexele Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), pentru perioada 2021-2030. Vezi AICI. „Civicii au cerut si acum insista pentru imputarea sumelor cheltuite din buzunarul clujenilor (Bugetul Local, cotizatia Primariei, Bugetarea Participativa, Casa Municipala de Cultura) in ultimii 8 ani de acesti BOKemeni, dupa un audit independent si un control al Curtii de Conturi si DNA. Stoparea finantarii in continuare cu bani din buzunarul clujenilor – Bugetul Local. Sa demonstreze clujenilor ca se pot auto-finanta si sustine la fel cum fac TOATE ONG-urile viabile-serioase din Cluj si sa acceseze fonduri europene pentru creatia artistica, culturala, creatorii si artistii independenti, … Sa terminam cu sinecurile, lipitorile, profitorii, electoratul politruc ne-folositor clujenilor dar finantati din taxele-impozitele-amenzile pe care le platesc la timp si civic cetatenii Clujului”, adaugă Radu în grupul de Facebook „Clujul Civic”. „Acest proiect ratat TREBUIE obligatoriu sa aiba un capitol distinct in RAPORTUL PRIMARULUI privind SIDU 2016-2020 anterior, ce refuza ostentativ sa-l prezinte in fata cetatenilor Clujului si Consiliului Local, incalcand grav legea si blocand discutarea-aprobarea SIDU 2022-2030 (pentru ca deja 2021 a trecut si trebuie obligatoriu schimbat nu doar in continut dar si in TITLU).Doar stim cu totii ca NU au luat in considerare RECOMANDARILE evaluatorilor UE dupa pre-selectie ci le-au persiflat la fel si propunerile specialistilor clujeni in cultura si arta… Mai rau, au refuzat asistenta ne-rambursabila (gratuita) oferita de SES-Germania din partea a 2 experti care au adus succes in 2 orase germane – acum pe lista Capitalelor Culturale Europene. Mai bine au PLATIT un expert discretionar din banii publici pentru a promova propriile interese marunte. Clujenii nu sunt nici amnezici si nici usor de pacalit de viclenii activisti culturali si “vizionar”. NU ezitati sa cautati actiunile Consiliului Civic din 2015-2016, care a incercat sa ajute sa castigam titlul de Capitala Culturala Europeana si sa se evite dazastrul cultural de imagine, inregistrat in inima oamenilor de cea mai inalta sensibilitate si exprimare artistica … de niste parveniti si ne-integrati in spiritual cultural-artistic bi-milenar al Orasului Comoara”, notează Adrian Radu. Cluj-Napoca a pierdut lamentabil titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 în favoarea Timișoarei. Ori scopul initial al Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană a fost tocmai acela de a asigura Clujului titlul cultural european. Chiar dacă a înregistrat un eșec în acest sens. proiectul asociației a continuat, însă sub un alt nume. În decembrie 2016, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană hotăra în cadrul unei Adunări Generale Extraordinare a Membrilor, schimbarea numelui în Centrul Cultural Clujean (CCC). CITEȘTE ȘI: Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană devine Centrul Cultural ClujeanÎn fiecare an, organizațiile neguvernamentale (ONG) și asociațiile culturale au beneficiat de alocări financiare consistente din bugetul public. Spre exemplu, anul trecut, Centrul Cultural Clujean solicita suma de 2.000.000 de lei pentru proiectul ”Cultura Inspiră”.CITEȘTE ȘI: Centrul Cultural Clujean prinde tupeu chiar dacă a ratat titlul de Capitală Culturală Europeană: cere alte 2 milioane de lei de la PrimărieMai mult, din proiectele culturale de anvergură ale Clujului, precum obținerea titlului de capitală a culturii la nivel european ori realizarea unui sediu pentru Filarmonica clujeană, pare să se fi ales praful.Însă chiar și în aceste condiții, eșecul cultural al Clujului este prezentat în SIDU 2021-2030 drept „o capacitate deosebită a comunității de a învață și din eșecuri și de a le valorifica ca pe o oportunitate de a continua colaborarea”. Cu aceiași actori culturali.    

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Himalaya, brandul de echipamente montane și outdoor, deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Maria Costea

Published

on

Himalaya deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Himalaya, brand românesc cu tradiție în furnizarea de echipamente, îmbrăcăminte și încălțăminte premium pentru activități outdoor și sport, se alătură mixului de retaileri din RIVUS Cluj-Napoca – proiect de reconversie urbană dezvoltat de IULIUS, în parteneriat cu Atterbury Europe. Această nouă deschidere marchează extinderea brandului în afara Capitalei și reconfirmă angajamentul Himalaya de a rămâne aproape de comunitățile pasionate de natură și sport.

Viitorul magazin Himalaya va face parte din zona dedicată activităților outdoor din cadrul RIVUS, contribuind la o ofertă extinsă pentru iubitorii de aventură, mișcare și stil de viață activ. Cu o experiență de peste 30 de ani în selecția și testarea echipamentelor specializate, Himalaya devine un punct de reper pentru clujenii pasionați de drumeții, alpinism, alergare, camping sau sporturi de iarnă.

„RIVUS va deveni un reper pentru shopping și experiențe urbane, oferind comunității clujene un mix complex și echilibrat de branduri, conceput pentru stilul de viață modern. Prezența Himalaya completează acest mix cu o ofertă premium adresată celor pasionați de outdoor”, a declarat Oana Diaconescu, Head of Leasing Manager, IULIUS.

Clienții noului magazin vor avea acces la o selecție vastă de articole tehnice și premium, aparținând celor mai apreciate branduri internaționale din domeniu: Mammut, Lowa, Petzl, RAB, Deuter, Salomon, Asics, Garmin, Icebreaker, Julbo, Hoka, On, New Balance, Rossignol, Atomic, LEGO și multe altele.

„Suntem entuziasmați să fim mai aproape de comunitatea outdoor din Cluj-Napoca. Credem că echipamentul potrivit este esențial pentru performanță, confort și siguranță în orice activitate sportivă, iar expertiza noastră ne permite să oferim cele mai bune soluții clienților noștri”, a precizat Ionuț Gavrilă Blenche, General Manager Himalaya.

Fondat în 1994, Himalaya este un nume de referință pentru pasionații de munte și aventură, fiind prima alegere pentru echipamente specializate în România. În prezent, brandul operează un magazin în București, iar noua locație din RIVUS Cluj-Napoca va reprezenta un pas important în extinderea rețelei sale naționale.

Despre RIVUS Cluj-Napoca

RIVUS este cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România, rezultat al unei investiții de peste 550 milioane de euro realizată de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Situat pe o fostă platformă industrială de 14 hectare, proiectul – aflat în faza de autorizare – a fost gândit ca un veritabil lifestyle center, conceput pentru a răspunde nevoilor unei comunități urbane dinamice.

Conceptul RIVUS este realizat de prestigioasa firmă de arhitectură UNStudio din Olanda și va include:

  • Cea mai mare suprafață de retail din România – 142.000 mp, cu peste 400 de magazine din toate categoriile: fashion, health & beauty, bijuterii, accesorii, sport, servicii, entertainment, restaurante și cafenele;

  • Peste 30 de restaurante și cafenele-concept, orientate spre râul Someș;

  • Un parc urban generos de peste 52.000 mp, cu 700 de copaci maturi, grădină japoneză pe acoperiș, fațade verzi și acoperișuri ecologice;

  • Două clădiri industriale reconvertite pentru funcțiuni culturale și office;

  • Un centru de live arts – o funcțiune culturală integrată pentru prima dată într-un proiect imobiliar din România;

  • Birouri premium și sustenabile – 15.000 mp GLA;

  • Conectivitate urbană avansată – pod rutier, pasarele pietonale peste râul Someș, piste de biciclete, 4.800 locuri de parcare, 1.200 de locuri pentru biciclete.

RIVUS nu este doar un centru comercial – este un spațiu integrat pentru comunitate, unde shoppingul, natura, cultura, munca și relaxarea se îmbină într-un singur concept coerent.


Află mai multe pe:
🌐 www.rivus.ro
📷 @rivuscluj | 👍 facebook.com/rivuscluj
📩 contact@rivus.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom