Connect with us

Prin Oras

Manual de prezentare a eșecurilor drept succese

Alex Campian

Published

on

Manual de prezentare a eșecurilor drept succese

Clujenii cu spirit civic constată că, din cele mai multe proiecte culturale de anvergură promise de-a lungul anilor, municipiul Cluj-Napoca s-a ales doar cu conferințe, idei și dezbateri, dar cu prea puține proiecte concrete. Nici până astăzi, așa-numita Capitală culturală a Ardealului nu dispune de un sediu pentru Filarmonica clujeană, iar orașul smart n-a fost suficient de inteligent încât să obțină titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Vorbele ţin loc de realizări.„Echipa care in 2016 a pierdut Capitala Culturala pentru Cluj-Napoca si banii europeni ne-rambursabili, dar conform promisiunii binomului Boc-Tise au cheltuit milioanele alocate din Bugetele Local si Judetean (reprezentand contributia locala la proiect), FARA sa realizeze vreun angajament asumat, respectiv: – amenajarea parcului Feroviarilor pentru festivaluri, destindere creativa si actiuni cultural-recreative, – construirea cladirii Filarmonicii, – amenajarea malurilor Somesului pentru promenada, biciclete si actiuni culturale – in afara Centrului Istoric ultra-aglomerat cu chermeze si iarmaroace kitsch, etc. etc. Singura lor realizare trambitata cu emfaza in draftul SIDU 2021-2030 (ce NU este posibil sa fie aprobat inca), este ca au creat CCC – Centrul Cultural Clujean (prin banala schimbare a numelui asociatiei din Cluj 2021- Capitala Culturala Europeana, ca sa uite lumea de dezastrul cultural produs)”, semnalează Adrian Radu în grupul civic al clujenilor. Din păcate, clujenii par să aibă dreptate, în condițiile în care eșecul cultural al Clujului este prezentat în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), pentru perioada 2021-2030 drept un real „succes”. Responsabilitatea pentru un fiasco asociativ a fost aruncată în cârca comunității:„Alte exemple de succes constau în înființarea Centrului Cultural Clujean (CCC), un exemplu foarte bun de delegare a autorității către o entitate non-guvernamentală, formată din peste 100 de actori locali: organizații și instituții culturale, universități, asociații ale mediului de afaceri, ale societății civile, administrația locală și regională. Înființarea sa este strâns legată de proiectul Cluj Capitală Europeană a Culturii 2021, titlu care a fost în final obținut de Timișoara – ceea ce a demonstrat o capacitate deosebită a comunității de a învață și din eșecuri și de a le valorifica ca pe o oportunitate de a continua colaborarea. Astăzi, CCC derulează programe în mai multe domenii: dezvoltare culturală, comunitară, urbană, formulare de politici și este unul dintre principalii vectori ai schimbării”, se arată în Anexele Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), pentru perioada 2021-2030. Vezi AICI. „Civicii au cerut si acum insista pentru imputarea sumelor cheltuite din buzunarul clujenilor (Bugetul Local, cotizatia Primariei, Bugetarea Participativa, Casa Municipala de Cultura) in ultimii 8 ani de acesti BOKemeni, dupa un audit independent si un control al Curtii de Conturi si DNA. Stoparea finantarii in continuare cu bani din buzunarul clujenilor – Bugetul Local. Sa demonstreze clujenilor ca se pot auto-finanta si sustine la fel cum fac TOATE ONG-urile viabile-serioase din Cluj si sa acceseze fonduri europene pentru creatia artistica, culturala, creatorii si artistii independenti, … Sa terminam cu sinecurile, lipitorile, profitorii, electoratul politruc ne-folositor clujenilor dar finantati din taxele-impozitele-amenzile pe care le platesc la timp si civic cetatenii Clujului”, adaugă Radu în grupul de Facebook „Clujul Civic”. „Acest proiect ratat TREBUIE obligatoriu sa aiba un capitol distinct in RAPORTUL PRIMARULUI privind SIDU 2016-2020 anterior, ce refuza ostentativ sa-l prezinte in fata cetatenilor Clujului si Consiliului Local, incalcand grav legea si blocand discutarea-aprobarea SIDU 2022-2030 (pentru ca deja 2021 a trecut si trebuie obligatoriu schimbat nu doar in continut dar si in TITLU).Doar stim cu totii ca NU au luat in considerare RECOMANDARILE evaluatorilor UE dupa pre-selectie ci le-au persiflat la fel si propunerile specialistilor clujeni in cultura si arta… Mai rau, au refuzat asistenta ne-rambursabila (gratuita) oferita de SES-Germania din partea a 2 experti care au adus succes in 2 orase germane – acum pe lista Capitalelor Culturale Europene. Mai bine au PLATIT un expert discretionar din banii publici pentru a promova propriile interese marunte. Clujenii nu sunt nici amnezici si nici usor de pacalit de viclenii activisti culturali si “vizionar”. NU ezitati sa cautati actiunile Consiliului Civic din 2015-2016, care a incercat sa ajute sa castigam titlul de Capitala Culturala Europeana si sa se evite dazastrul cultural de imagine, inregistrat in inima oamenilor de cea mai inalta sensibilitate si exprimare artistica … de niste parveniti si ne-integrati in spiritual cultural-artistic bi-milenar al Orasului Comoara”, notează Adrian Radu. Cluj-Napoca a pierdut lamentabil titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 în favoarea Timișoarei. Ori scopul initial al Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană a fost tocmai acela de a asigura Clujului titlul cultural european. Chiar dacă a înregistrat un eșec în acest sens. proiectul asociației a continuat, însă sub un alt nume. În decembrie 2016, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană hotăra în cadrul unei Adunări Generale Extraordinare a Membrilor, schimbarea numelui în Centrul Cultural Clujean (CCC). CITEȘTE ȘI: Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană devine Centrul Cultural ClujeanÎn fiecare an, organizațiile neguvernamentale (ONG) și asociațiile culturale au beneficiat de alocări financiare consistente din bugetul public. Spre exemplu, anul trecut, Centrul Cultural Clujean solicita suma de 2.000.000 de lei pentru proiectul ”Cultura Inspiră”.CITEȘTE ȘI: Centrul Cultural Clujean prinde tupeu chiar dacă a ratat titlul de Capitală Culturală Europeană: cere alte 2 milioane de lei de la PrimărieMai mult, din proiectele culturale de anvergură ale Clujului, precum obținerea titlului de capitală a culturii la nivel european ori realizarea unui sediu pentru Filarmonica clujeană, pare să se fi ales praful.Însă chiar și în aceste condiții, eșecul cultural al Clujului este prezentat în SIDU 2021-2030 drept „o capacitate deosebită a comunității de a învață și din eșecuri și de a le valorifica ca pe o oportunitate de a continua colaborarea”. Cu aceiași actori culturali.    

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Prin Oras

Incident pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj‑Napoca cu un pasager al cursei Wizz Air în drum spre Roma

Stefan Petre

Published

on

În această seară, pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, pe avionul Wizz Air cu destinatia cu destinația Roma, un pasager a suferit o stare bruscă de rău, cel mai probabil din cauza tensiunii foarte ridicate. Evenimentul a generat intervenția imediată a serviciilor medicale.

📍 Ce s-a întâmplat
Potrivit martorilor, la câteva minute după începerea procedurilor de îmbarcare, un bărbat aflat în zona de așteptare s-a dezechilibrat și a început să se simtă foarte rău — colegii şi personalul de la poarta de îmbarcare au anunțat alarma.

Echipajul de intervenţie – ambulanţă şi personal medical – a ajuns rapid la faţa locului şi a preluat pasagerul.

În timp ce intervenţia avea loc, îmbarcarea către Roma a fost temporar suspendată pentru a permite accesul liniștit al echipajului medical.

Apoi, pasagerul a fost transportat la un spital din Cluj-Napoca pentru investigaţii suplimentare.

🔍 Implicaţii şi reacţii
Deşi nu este confirmat oficial, se pare că starea de rău ar fi legată de o criză de tensiune arterială, cel mai probabil agravată de emoţie, efort sau stres.

Personalul aeroportuar şi compania aeriană au gestionat rapid situaţia, evitând o escaladare — pasagerii rămaşi au fost informaţi şi îmbarcarea s-a reluat în scurt timp.

Pentru ceilalţi pasageri spre Roma, se recomandă o verificare a stării de sănătate personale înainte de urcarea la bord, mai ales dacă există afecţiuni preexistente (hipertensiune, cardiace).

🧭 Ce urmează
Din motive de confidenţialitate, detaliile privind starea pacientului nu au fost făcute publice.

Dacă starea lui va cere anularea sau reprogramarea zborului, compania Wizz Air va comunica în mod oficial.

 

Pasagerilor li se recomandă să verifice statusul zborului online sau la ghişeul companiei înainte de a se prezenta la poartă

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Din ecoul oțelului spre respirația verde a viitorului – RIVUS la Bienala de Arhitectură din Transilvania 2025

Stefania Heinz

Published

on

RIVUS, simbolul transformării urbane: de la trecutul industrial la un viitor sustenabil – prezent la Bienala de Arhitectură Transilvania 2025

În cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania (BATRA) 2025, proiectul RIVUS aduce în atenția publicului o instalație artistică ce vorbește despre transformare, memorie și renaștere urbană. Lucrarea, intitulată „Ecourile transformării: de la trecutul industrial la viitorul sustenabil”, poate fi vizitată până duminică, 26 octombrie, pe strada Iuliu Maniu nr. 2, în fața Centrului de Tineret din Cluj-Napoca.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

O poveste despre evoluție și identitate urbană

Instalația este o galerie vizuală ce marchează trecerea simbolică de la istoria industrială a uzinei Carbochim către noua etapă de dezvoltare – RIVUS, cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România.

În prima etapă a acestui proces, compania IULIUS a relocat fabrica Carbochim într-o zonă potrivită activităților industriale și a investit 7 milioane de euro pentru modernizare și eficientizare, fără a întrerupe producția.

Construită pe baza unui element autentic recuperat din vechea fabrică, instalația combină metalul și textilele într-o spirală narativă, care ilustrează transformarea sitului industrial: de la înființarea Carbochim în 1949, până la reconversia actuală într-un spațiu urban mixt, deschis comunității.

Un omagiu adus istoriei industriale a Clujului

Lucrarea amplasată în fața Centrului de Tineret este o invitație la reflecție asupra modului în care orașele pot evolua fără a-și pierde identitatea. Fabrica Carbochim a trecut prin multiple etape și provocări, devenind un exemplu de adaptare și bune practici industriale.

Publicul poate descoperi instalația pe tot parcursul Bienalei, între 20 și 26 octombrie 2025, și poate afla mai multe despre viziunea RIVUS – transformarea unei foste zone industriale într-un spațiu viu, integrat și sustenabil.

RIVUS: reconversie cu respect pentru trecut și privirea spre viitor

Proiectul RIVUS pune accent pe păstrarea identității locului, integrând în noul ansamblu două clădiri cu valoare arhitecturală:

  • fosta hală a cuptoarelor, viitoarea Hală cu arcade,

  • și clădirea administrativă din cărămidă roșie.

Astfel, memoria industrială a zonei este readusă în circuitul urban contemporan, printr-o abordare care combină patrimoniul cu inovația.

RIVUS în cifre: un proiect unic în România

  • Două clădiri industriale reconvertite în spații culturale, de office și servicii;

  • Peste 5,2 hectare de spații verzi și un nou parc urban;

  • Grădină japoneză pe acoperiș;

  • Centru de arte – o premieră într-un proiect imobiliar românesc;

  • Zone de distracție și experiențe în premieră regională;

  • Cinematografe cu cele mai noi tehnologii, pentru prima dată în Transilvania;

  • Spații de birouri premium;

  • 142.000 mp de spații comerciale, ce integrează retailul, serviciile publice și zonele de relaxare;

  • Peste 400 de magazine, inclusiv premiere naționale;

  • Peste 30 de restaurante și cafenele cu vedere spre râul Someș.

Dezvoltat pe cele 14 hectare ale fostei platforme Carbochim, proiectul RIVUS redă orașului un spațiu ce era utilizat doar în proporție de 30%, transformându-l într-un pol urban vibrant.

Descoperă mai multe despre cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România pe www.rivus.ro și pe rețelele sociale Instagram și Facebook.


Bienala de Arhitectură Transilvania 2025: despre etică, estetică și comunitate

Cluj-Napoca găzduiește între 17–26 octombrie 2025 una dintre cele mai importante manifestări dedicate arhitecturii din România – Bienala de Arhitectură Transilvania (BATRA), organizată de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania.

Ediția din acest an are ca temă „est.etic”, o reflecție asupra modului în care etica și estetica se împletesc în arhitectura contemporană, formând comunități sustenabile, responsabile și incluzive.

Detalii complete pe www.batra.ro și www.oartransilvania.ro.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Anunțul care a stârnit controverse în Cluj: o casă dărăpănată din Grigorescu oferită spre locuire gratuită

Stefania Heinz

Published

on

Un anunț postat recent pe rețelele de socializare a reușit să stârnească un val de reacții și discuții aprinse în rândul clujenilor. Mesajul suna aparent simplu, dar a generat atât curiozitate, cât și controverse:

„Ofer găzduire gratuită pentru 6 luni într-o casă bătrânească din cartierul Grigorescu, Cluj-Napoca. Există apă, curent, centrală pe gaz, se plătesc doar cheltuielile și se face curățenie în curte. Detalii în privat.”

Deși intenția pare una binevoitoare, oferind unei persoane sau unei familii o soluție temporară de locuire, clujenii s-au împărțit rapid în două tabere. Unii au lăudat gestul, considerându-l o dovadă rară de generozitate într-un oraș unde chiriile au devenit aproape inaccesibile. Alții, însă, au criticat oferta, susținând că locuința este „dărăpănată” și că anunțul ascunde o formă subtilă de exploatare sau „muncă mascată” sub pretextul găzduirii gratuite.

Cartierul Grigorescu, unul dintre cele mai căutate din Cluj-Napoca, este cunoscut pentru liniștea și proximitatea față de Someș, dar și pentru prețurile ridicate ale proprietăților. Tocmai de aceea, ideea unei case oferite gratuit — chiar și una veche — a atras atenția rapid.

Fotografiile (acolo unde au fost distribuite) ar arăta o casă modestă, cu urme vizibile ale trecerii timpului, dar locuibilă. Mulți internauți au spus că ar fi dispuși să accepte o astfel de ofertă, mai ales în contextul economic actual.

În timp ce unii cer autorităților să verifice condițiile în care se face oferta, alții speră ca astfel de inițiative să se înmulțească, oferind o șansă celor aflați în dificultate.

Indiferent de intenția reală a celui care a postat anunțul, acesta a reușit să pună pe masă o discuție importantă pentru comunitate: cât de greu este, de fapt, să găsești un acoperiș deasupra capului în Cluj-Napoca în 2025?

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom