Connect with us

Orasul Tau

Refugiu Cultural și Leagăn al Înălțării: Casa Heltai – Fosta Reședință a Prințului István Bocskai și Primul Atelier Tipografic din Cluj

Anamaria Ioana

Published

on

În centrul Clujului, o bijuterie arhitecturală își dezvăluie taina și istoria încă de la finalul secolului al XV-lea. Cunoscută sub numele de Casa Heltai, sau mai familiar, „Casa Tipografului”, această clădire păstrează cu mândrie amintiri și tradiții care răsfrâng importanța sa culturală în Transilvania.

File:Kolozsvar Matyas kiraly szulohaza.JPG - Wikimedia Commons

Casa Heltai, cunoscută și sub numele de „Casa Tipografului”, nu reprezintă doar o prezență impunătoare în peisajul urban, ci și un mărturisitor al evoluției istorice și culturale a Transilvaniei. Înălțată de familia Eppel la sfârșitul secolului al XV-lea, această clădire a devenit un epicentru al inovației culturale și religioase sub îndrumarea tânărului Gaspar Heltai, transformând destinul atât al acestei locuințe, cât și al întregului oraș.

Primul Atelier Tipografic din oraș: Casa Heltai

În mijlocul secolului al XVI-lea, orașul Cluj a fost martorul unei transformări remarcabile, datorată unei personalități de excepție, pe nume Heltai Gaspar. Predicator lutheran de origine săsească, Heltai Gaspar nu a adus doar convingeri religioase cu el, ci și o viziune amplă asupra culturii și progresului. Sosirea sa în Cluj a marcat începutul unei schimbări profunde, care avea să influențeze nu doar sfera religioasă, ci și cea culturală a orașului.

Heltai Gaspar nu era doar un predicator lutheran, ci și un pionier al cuvântului scris. A amenajat în Cluj prima tipografie, care a devenit una dintre cele mai mari din Transilvania. Prin intermediul tiparului, ideile și reforma religioasă propovăduite de Heltai au căpătat o forță motrice, contribuind la răspândirea lor în întreaga regiune. Tipografia a reprezentat o fereastră către Renașterea culturală, aducând lumină în tenebrele ignoranței, și consolidând astfel poziția orașului Cluj ca centru cultural și religios al Transilvaniei.

De asemenea, Casa Heltai a avut o semnificație istorică și politică aparte, fiind reședința singurului principe al Transilvaniei născut la Cluj, și anume István Bocskai. Această îmbinare a istoriei culturale și politice a făcut din Casa Heltai un punct de referință în evoluția și identitatea orașului.

La data de 1 ianuarie 1557, István Bocskai a venit pe lume în Casa Heltai, marcând începutul unei vieți care avea să influențeze profund istoria regiunii. Puțini știu că tatăl său, György Bocska, un susținător al Habsburgilor, a fost arestat și ținut prizonier în aceeași casă a familiei Heltai, conform ordinului emis de principele János Zsigmond.

István Bocskai a avut o șansă rară în istorie, fiind aproape să devină regele Ungariei. Cu toate acestea, în ciuda acestei oportunități excepționale, a decis să refuze această onoare. Alegerea sa a avut un impact profund asupra evoluției politice și sociale a regiunii în acea perioadă tumultuoasă.

 

Odată cu trecerea anilor, Casa Heltai și-a schimbat proprietarii, fiind deținută de diverse familii influente, printre care se numără Teleki și Bethlen. Descoperirile arheologice au relevat chiar existența unui pasaj sub clădire, sugerând că aceasta a servit drept refugiu în perioade tulburi din istorie. Între anii 1870 și 1890, clădirea a găzduit sediul poștei orașului, contribuind la infrastructura și comunicarea locală.

În anul 2009, Casa Heltai a intrat într-o nouă etapă a existenței sale, devenind sediul central al Universității Sapientia, reprezentând astfel Universitatea Maghiară Ardeleană. Astfel, această clădire își continuă tradiția de a sluji comunitatea, de la propagarea cuvântului tipărit la oferirea unei educații superioare de calitate.

Reședința din Vecinătatea Casei Heltai, Locul Nașterii Regelui Ungariei, Matei Corvin

La câțiva pași distanță de Casa Heltai se găsește locuința în care s-a născut unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei, Matei Corvin.

Conform legendelor vremii, Marele Rege al Ungariei, Matei Corvin, s-a născut în noaptea dintre 23 și 24 februarie 1443, în Casa Matia din inima Clujului. Inițial cunoscută sub numele de „Casa Stefan Kolb”, această locuință este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj și reprezintă unicul palat clujean din perioada de tranziție de la stilul gotic la cel renascentist. Numele său de botez, Matia, i-a fost atribuit datorită faptului că s-a născut în ajunul zilei de 24 februarie, o zi consacrată în calendarul catolic comemorării Apostolului Matia.

Mama lui Matei Corvin era Erzsébet Szilágy, contesă din familia nobilă maghiară Szilágy, cu origini în Comitatul Sălaj, în timp ce tatăl său era Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, descendent al unui cneaz valah.

 

Rege al Ungariei la Vârsta de 14 Ani: Matei Corvin

 

Tatăl lui Matei Corvin a murit în 11 august 1456, din cauza ciumei, iar după moartea sa, oligarhia maghiară a recăpătat puterea. Ladislau Postumul a fost ales lider nominal, în locul lui Iancu de Hunedoara, însă adevărații conducători erau familiile maghiare Garai, Ujlaki și Cillei, care urmăreau să combată influența familiei Huniade. Astfel, au convins pe tânărul rege Ladislau să ordone inculparea și condamnarea la moarte prin decapitarea lui László (Ladislau Corvin), fiul cel mare al lui Iancu de Hunedoara. Fiul mai mic al lui Iancu, Matei Corvin, încă un copil, a fost, de asemenea, din motive de intrigă, aruncat în închisoare. Ulterior, a izbucnit un război civil, iar Ladislau Postumul a fugit în Boemia, luându-l pe micul Matei Corvin cu el.

Erzsébet Szilágy, soția lui Iancu de Hunedoara, a organizat armatele loiale soțului său și a reușit să pună capăt războiului civil, învingând forțele marii nobilimi. Regele Ladislau Postumul a murit în circumstanțe suspecte în Cetatea din Praga la 23 noiembrie 1457, iar mai mulți dintre cei care l-au influențat să-l condamne pe Ladislau de Hunedoara au fost uciși la ordinul Elisabetei sau al lui Mihai Szilágy.

Dieta Națională s-a reunit la Buda pentru a alege un nou rege, iar în prezența armatelor lui Huniadi, staționate pe Dunărea înghețată, a fost ales rege Matei Corvin, în vârstă de 14 ani, care trebuia să fie răscumpărat și adus de la Praga.

Matia Corvin a devenit rege al Ungariei la vârsta de 14 ani și a condus țara timp de peste trei decenii, între 1458 și 1490. Regele Boemiei, George Podiebrad, a acceptat să-l elibereze doar în schimbul promisiunii că se va căsători cu fiica sa, Ecaterina. Matei Corvin a promis și a ținut această promisiune. A urcat pe tronul Ungariei și s-a dovedit unul dintre cei mai capabili conducători.

Însă, după ce Matei Corvin a devenit rege, Frederic de Habsburg i-a reproșat că nu are origini regale, ci că tatăl său este român. Conform legendelor vremii, atunci când i s-a reproșat că nu are origini regale, Matei Corvin, la rândul său, făcea trimitere la originile sale române.

După moartea socrului său, în urma unui război cu Polonia, Matei Corvin a devenit și rege al Boemiei. S-a războit și cu împăratul Frederic de Habsburg, de la care a obținut vaste teritorii în Austria, inclusiv Viena.

Matei Corvin a purtat campanii împotriva Imperiului Otoman în Valahia și Moldova, Serbia și Bosnia. Relațiile sale cu voievozii români Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare au fost fluctuante. El l-a arestat pe Vlad Țepeș, însă apoi l-a sprijinit în întoarcerea sa pe tron. Ștefan cel Mare a devenit vasalul lui Matei Corvin, care i-a dăruit peste 80 de sate în Transilvania. Ștefan cel Mare a devenit, astfel, unul dintre cei mai importanți proprietari feudali din Transilvania.

Matei Corvin a creat și cea mai mare bibliotecă din Europa, după cea de la Vatican. Domnea asupra unor teritorii care se întindeau de la vest de Viena până în Transilvania și din Silezia până la Marea Adriatică.

 

Teoria Otrăvirii cu Plumb a Regelui Matei Corvin

Marea nobilime nu s-a împăcat niciodată cu prezența lui Matei Corvin pe tronul Ungariei și a căutat mereu modalități de a-l detrona. Conform unei legende, acești mari nobili ar fi reușit să-și pună planul în aplicare cu ajutorul reginei Beatrice, prima soție a regelui.

Se spune că medicul reginei l-ar fi tratat pe regele Matei pentru reumatism, dar în realitate l-ar fi otrăvit cu plumb. Astfel, regele Matei a murit încet, otrăvit, înainte să atingă vârsta de 50 de ani. Varianta oficială susține că regele a decedat la 6 aprilie 1490, la Viena, după un banchet în timpul căruia a început să se simtă rău. Moartea sa a reprezentat pierderea de pe scena politică a Ungariei medievale a ultimei personalități regale.

Matia Corvin a fost una dintre personalitățile de seamă din istoria Transilvaniei și a Europei. Deși nu a fost privit cu aceeași fascinație și simpatie ca tatăl său, în timpul domniei sale, Ungaria a cunoscut cea mai vastă întindere din istoria sa.

Facebook Comments Box

Actualitate

Două orașe din România intră în topul celor mai fericite orașe din lume. Vezi care sunt!

Dani Muresan

Published

on

Cluj-Napoca și Brașov se află în topul fericirii mondiale, alături de alte 250 de orașe de pe glob

Cluj-Napoca, inima Transilvaniei, a obținut recunoaștere internațională, fiind unul dintre primele două orașe din România incluse în prestigiosul clasament al fericirii. Potrivit unui studiu global care a evaluat 250 de locații, Cluj-Napoca s-a clasat pe locul 195, în timp ce Brașovul a ocupat poziția 220. Această realizare reflectă eforturile susținute ale administrației locale și ale comunității în îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Factorii Fericirii: Cetățeni, Guvernare și Mediu

Clasamentul a luat în considerare cinci domenii esențiale care influențează fericirea: cetățenii, guvernarea, mediul, economia și mobilitatea. Cluj-Napoca a excelat în mai multe dintre aceste categorii, datorită inițiativelor locale menite să creeze un mediu urban plăcut și funcțional pentru toți locuitorii.

Cetățeni implicați și comunități unite: Clujenii se bucură de un simț puternic al comunității, alimentat de diverse evenimente culturale, sportive și sociale. De la festivaluri internaționale de muzică, cum ar fi Untold și Electric Castle, la târguri de Crăciun și piețe tradiționale, orașul oferă oportunități numeroase de a socializa și de a crea legături.

Guvernare transparentă și participativă: Administrația locală a implementat numeroase proiecte de consultare publică și bugetare participativă, permițând locuitorilor să aibă un cuvânt de spus în dezvoltarea orașului. Proiectele de infrastructură și renovările spațiilor publice sunt adesea discutate și ajustate în funcție de feedbackul comunității.

Un mediu curat și verde: Cluj-Napoca pune un accent deosebit pe protejarea mediului înconjurător. Parcurile bine întreținute, spațiile verzi și proiectele de urbanism sustenabil contribuie la o calitate a vieții ridicată. În plus, inițiativele de reciclare și campaniile de educare ecologică au avut un impact pozitiv asupra mentalității locuitorilor.

Economia și Mobilitatea: Motoare ale Dezvoltării

O economie vibrantă: Cluj-Napoca se bucură de o economie dinamică, susținută de un sector IT înfloritor, centre de afaceri moderne și un ecosistem antreprenorial în plină expansiune. Prezența universităților de prestigiu și a centrelor de cercetare contribuie, de asemenea, la atragerea și reținerea talentelor tinere.

Mobilitate eficientă: Orașul a făcut pași importanți în îmbunătățirea infrastructurii de transport. Investițiile în rețelele de transport public, pistele de biciclete și zonele pietonale au făcut ca deplasarea prin oraș să fie mai accesibilă și mai sustenabilă. Proiectele recente de extindere a transportului public electric demonstrează angajamentul Clujului pentru un viitor verde.

 

Un Model de Succes pentru România

Performanța Clujului în acest clasament al fericirii demonstrează că orașul este un model de urmat pentru alte regiuni din România. Prin promovarea unui mediu prietenos cu locuitorii și susținerea inițiativelor inovatoare, Cluj-Napoca se afirmă ca un lider al fericirii urbane.

În contextul în care orașele din Danemarca, Elveția și Germania domină primele locuri ale clasamentului, includerea Clujului pe această listă prestigioasă este o confirmare a progresului semnificativ făcut de comunitatea locală. Această realizare nu este doar un motiv de mândrie, ci și o invitație pentru alte orașe din România să aspire la standarde similare de bunăstare și fericire.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

GALERIE FOTO: Noile grădini urbane unesc comunitățile – Un nou parc va fi realizat în nordul Clujului pentru evenimente culturale, relaxare și conectare cu natura

Dani Muresan

Published

on

Cluj-Napoca este cunoscut pentru dimensiunea sa culturală vibrantă și dinamică, pentru diversitatea sa istorică, pentru mediul academic de prestigiu, pentru inovația în diverse domenii și pentru faptul că este un important hub IT în Europa. În plus, Cluj-Napoca este un oraș aflat într-o continuă și rapidă dezvoltare. Orașul este bogat în spații verzi unde natura și urbanul se întrepătrund armonios, parcurile sale fiind adevărate oaze de liniște și frumusețe, perfecte pentru evenimente memorabile în aer liber și pentru relaxare.

Parcuri și spații verzi

Cel mai cunoscut parc este Parcul Central „Simion Bărnuțiu”, cu o vechime de peste 180 de ani, fiind unul dintre primele parcuri publice din Europa Centrală și de Est. Un alt parc foarte îndrăgit de clujeni este Iulius Parc, situat în proximitatea Iulius Mall Cluj. Acesta este renumit atât pentru zona sa de promenadă și pentru lacul Gheorgheni, unde se pot închiria hidrobiciclete, cât și pentru infrastructura sa bine pusă la punct pentru organizarea diverselor evenimente în aer liber.

Evenimente în aer liber

În luna iunie, Iulius Parc a găzduit Street Food Picnic, ediția specială de vară a Street Food Festival, un eveniment ce a atras mii de iubitori de experiențe culinare memorabile și distracție. Vara este plină de evenimente în aer liber, care continuă să atragă participanți dornici de interacțiuni spontane și autentice. De exemplu, de vineri, 5 iulie, Iulius Parc găzduiește cea de-a opta ediție a „Movie Nights”, unde, până în septembrie, cinefili de toate vârstele se bucură pe înserat de cele mai apreciate pelicule recente. În plus, spectacolele de teatru de păpuși, organizate în fiecare joi seara în lunile iulie, august și începutul lui septembrie, au devenit o tradiție îndrăgită. Accesul este gratuit, iar „scena” din parc este mereu ocupată de un spectacol, un concert, un târg, o expoziție sau o sesiune de yoga.

Regenerare urbană și noi parcuri

Proiectele de regenerare urbană au transformat spațiile betonate în parcuri moderne și spații de socializare. Orașele Iași și Timișoara, prin proiectele Palas și Iulius Town, au creat adevărate centre de socializare. Investițiile în aceste grădini urbane, dar și în Iulius Parc, realizate de compania Iulius, au depășit 18 milioane de euro, acoperind 130.000 mp de natură, cu mii de arbuști și arbori maturi aduși din Italia și aclimatizați în România.

Proiecte de viitor

În nordul Clujului, pe fosta platformă Carbochim, se conturează un nou proiect propus de grupul Iulius, ce include amenajarea de spații verzi de peste 5 hectare. Acestea vor integra cei peste 700 de arbori maturi pregătiți în pepinieră, relocați de pe fosta platformă și aduși din Italia. Printre atracțiile acestui nou parc se numără o grădină japoneză, un loc inedit unde vizitatorii se pot deconecta de ritmul cotidian. Pe lângă spațiile de relaxare, parcul va găzdui evenimente în aer liber, spectacole, seri de film și multe alte activități pentru întreaga familie, similare cu cele din Iulius Parc.

Acest proiect, cel mai amplu proiect mixed-use de reconversie urbană din România, va include și funcțiuni culturale, precum un centru de arte performative și o sală de spectacole. În plus, va oferi spații office, diverse magazine, facilități sportive și zone de entertainment. Investiția, estimată la peste jumătate de miliard de euro, va aduce și soluții moderne pentru infrastructura auto, velo și pietonală din zonă, inclusiv un nou pod rutier cu patru benzi și două pasarele pietonale peste râul Someș, piste velo, sensuri giratorii, și stații de transport public modernizate.

Cluj-Napoca continuă să se dezvolte rapid, oferind locuitorilor și vizitatorilor săi o combinație unică de cultură, natură și inovație. Parcurile și proiectele de regenerare urbană contribuie semnificativ la creșterea calității vieții, transformând orașul într-un spațiu vibrant și atractiv pentru toți.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Președintele TIFF, Tudor Giurgiu, despre Cluj vs București: Experiența după trei săptămâni în capitala Ardealului.

Stefania Heinz

Published

on

Sursa: facebook.com/tudor.giurgiu

O nouă etapă a “competiției” Cluj vs București a fost marcată de sinceritatea președintelui TIFF, Tudor Giurgiu, în descrierea senzațiilor sale după o ședere de trei săptămâni în Cluj-Napoca.

Tudor Giurgiu, cunoscut pentru criticile sale directe, a menționat Clujul în numeroase postări legate de ediția a 23-a a celui mai mare festival de film din România. Regizorul a discutat atât despre prețurile ridicate din Cluj-Napoca, cât și despre problemele întâlnite în capitală.

După trei săptămâni în Cluj și un scurt sejur la Frankfurt, m-am plimbat aseară prin centrul Bucureștiului. M-a lovit o senzație acută de aer stătut, murdărie și gunoaie peste tot, atât pe asfalt cât și în aer, purtate de vânt. Welcome home, cum ar veni!” – a scris Giurgiu la întoarcerea acasă.

Sursa: facebook.com/tudor.giurgiu

Numeroase persoane au comentat postarea, susținându-l pe regizor.

E exact aceeași senzație când revin în București din străinătate”, a spus Florin.

Mihaela a adăugat: „De aia nu mă întorc niciodată vara, pentru a evita această impresie proastă”.

Gabriela a intervenit: „Pentru că niciodată nu spală străzile. Ba nu, mint! Înainte de alegeri au aruncat niște apă pe ici, pe colo”.

Depinde pe unde te plimbi. Orice capitală din lume se poate înscrie în descrierea ta”, a comentat Sebastian.

Oricum nu poate fi mai rău decât LA, care a devenit o groapă de gunoi cu criminali care te atacă în plină zi! Păcat… de aceea am casă în Brașov!”, a scris Mona.

Cluj vs București: „aer stătut, murdărie, gunoaie
În timp ce Bucureștiul i-a lăsat o impresie proastă din cauza „aerului stătut, murdăriei și gunoiului”, Giurgiu a subliniat la Cluj problema prețurilor.

Clujul. Nu este locul perfect, locuitorii știu asta mai bine, dar pentru invitații străini care vin anual la TIFF, revederea orașului după finalizarea lucrărilor din centru a fost un șoc. Mi-au spus că arată fantastic, contribuie la o atmosferă unică de festival, iar energia tinerilor care au luat în stăpânire străzile recent pietonalizate e incredibilă”, a adăugat cineastul într-o altă postare.

Sursa: facebook.com/tudor.giurgiu

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite