Connect with us

Prin Oras

România, cel mai mare producător de semințe de floarea soarelui din UE, importă zeci de mii de tone de ulei din Bulgaria, Ungaria și Moldova

Alex Campian

Published

on

România, cel mai mare producător de semințe de floarea soarelui din UE, importă zeci de mii de tone de ulei din Bulgaria, Ungaria și Moldova

De ani buni, România este cel mai mare producător de semințe de floarea soarelui din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, țara noastră nu reușește să exploateze la maxim acest avantaj enorm. Ne aflăm în situația ingrată de a importa zeci de mii de tone de ulei de floarea soarelui din țările vecine.Anul trecut, România a avut o producție totală de aproximativ 3,2 milioane de tone de semințe de floarea soarelui. În 2020, producția a fost de 2,2 milioane de tone, iar în 2019 de 3,5 milioane de tone. Cu aceste valori, țara noastră reușește să fie cel mai mare producător de semințe de floarea soarelui din Uniunea Europeană.Astfel stând lucrurile, ne-am aștepta să stăm la fel de bine și la producția de ulei de floarea soarelui. Nu este deloc așa. România nu are producători mari de ulei de floarea soarelui, ceea ce face ca materia primă din România să nu poată fi folosită în totalitate aici și ajunge să fie trimisă la export în țările vecine, unde producția de ulei de floarea soarelui este mult mai bună decât la noi. Așa ajunge România să importe ulei produs din materia primă de la noi.„Atunci când am făcut o analiză în ceea ce privește nevoile agriculturii și industriei alimentare din România s-a văzut foarte clar că începând cu 2016 am intrat într-un deficit al balanței comerciale pentru produsele agroalimentare și dacă ne uităm pe exporturi se vede că exportăm masiv materie primă și importăm hrană procesată cu mare valoare adăugată”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, fostul ministru al Agriculturii, clujeanul Adrian Oros.În România, top trei cei mai mari producători de ulei de floarea soarelui sunt:Bunge Romania Buzău (asociat unic KONINKLIJKE BUNGE B.V. Olanda, cifră de afaceri aproape 400 milioane euro în 2020, pierderi de 14,5 milioane euro și aproape 550 angajați);Expur SA Slobozia – deținătorul mărcii Untdelemn de la Bunica (asociat unic Saipol S.A.S. Franța, 237,4 milioane euro cifră de afaceri în 2020, profit peste 3,3 milioane euro și un număr mediu de 443 angajați);Prutul SA Galați (asociat unic holdingul Eurolila Project SRL București, cifră de afaceri 133,1 milioane euro în 2020, profit net de peste 3,2 milioane euro și un număr mediu de 418 angajați).Din această situație au de pierdut atât agricultorii cât și consumatorii. Din cauză că România nu reușește să proceseze tot ceea ce produce, agricultorii sunt nevoiți să vândă materia primă la prețuri mici. Consumatorii cumpără uleiuri din import la prețuri mult mai mari decât dacă ar cumpăra din producția internă.Potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică la solicitarea Ziar de Cluj, România a importat, în 2020, peste 30 mii de tone de ulei de floarea soarelui în valoare de peste 26 milioane euro.Țările din care, în 2020, s-au importat cele mai mari cantități sunt următoarele:Ucraina: 7,6 mii toneBulgaria: 7 mii toneUngaria: 6,3 mii toneRepublica Moldova: 4,9 mii toneOlanda: 3,9 mii toneÎn anul 2019, România a importat mult mai puțin decât în 2020, adică peste 17 mii tone ulei de floarea soarelui.Țările din care țara noastră a importat, în 2019, cele mai mari cantități sunt următoarele:Ungaria: 6,8 mii toneBulgaria: 5,7 mii toneOlanda: 4,2 mii toneFostul ministru al Agriculturii, clujeanul Adrian Oros spune că Ministerul pe care l-a condus are un program prin care, în 2021 și 2022, sunt încurajate investiţiile în procesarea de semințe de floarea soarelui pentru producătorii primari.„În programul național strategic 2021 – 2027 am prins pentru perioada de tranziție (pentru că sunt doi ani de tranziție: 2021 și 2022), 900 milioane euro sprijin pentru investiții în depozitare și procesare ca să creștem capacitatea în depozitare și procesare. Este important că din acest sprijin de 900 de milioane euro, 750 milioane euro sunt dedicate doar producătorilor primari și doar 150 milioane euro altora. Am observat că dacă dădeam la liber acest sprijin veneau foarte multe firme care au făcut bani în alte domenii, puteau să își facă depozitare și procesare, după care puneau presiune prin preț la producători. Ori dorința noastră este să îi ajutăm pe producătorii primari, altfel tot timpul cei care au depozitarea și procesarea vor zice că dacă nu îmi dai la prețul ăsta, aduc de afară”, a declarat Adrian Oros, pentru Ziar de Cluj.Cei 750 de milioane sunt împărțiți pe opt sectoare astfel încât să existe o acoperire echilibrată.Adrian Oros a mai spus că în noul program strategic, care încă nu este finalizat, au fost prinși 800 milioane euro. Practic, în următorii șapte ani există aproape 1,7 miliarde euro pentru depozitare și procesare, mare parte din bani fiind destinați pentru producătorii primari.Chiar și așa, există posibilitatea ca fermierii să fie mai interesați să vândă la traderi decât să se ocupe și de procesare și producție.„Efectele nu se vor vedea peste noapte. S-ar putea ca marii agenți economici sau marii fermieri să nu acceseze banii aceștia pentru că pentru unii este mult mai rentabil să producă și să vândă foarte ușor: vinde traderul care are și depozitare și terminale în port, îți dă un preț acceptabil pentru tine ca și fermier și atunci ție, ca fermier îți este mai confortabil să vinzi decât să procesezi”, a conchis Adrian Oros.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite