Connect with us

Prin Oras

TOP afaceri care au început în garajele din Cluj-Napoca și din alte orașe

Alex Campian

Published

on

TOP afaceri care au început în garajele din Cluj-Napoca și din alte orașe

În garaj au început afaceri colosale precum Apple, Amazon, Microsoft, Google, chiar şi imperiul Disney. În România, când un antreprenor la început de drum vrea să-şi facă curaj să reziste, le ia ca reper, ştiind că sunt, totodată, businessuri care au pornit de la zero, dintr-un garaj. După ce veți citi, mai jos, despre afacerile pornite într-un garaj, poate vă veți uita cu alţi ochi la garajul în care vă ţineţi – sau nu – maşina. Lista afacerilor românești care au pornit dintr-un garaj a fost realizată de zf.ro.Wizz for Kids – Cluj-NapocaAndra Ciorbă şi Cristina Bajdechi erau în concediu de creştere a copiilor atunci când au început să organizeze ateliere pentru cei mici cu activităţi diverse. De la propriii copii, au ajuns să coopteze şi alţi „amatori”, care veneau iniţial însoţiţi de părinţi. Primele activităţi au avut loc într-un spaţiu închiriat, un apartament mic, frumos amenajat şi luminos, care, anterior, fusese un garaj. Cele două antreprenoare au plătit în avans chiria pe două luni şi au început să ocupe, treptat, rafturile disponibile cu materiale didactice şi jucării.Genta – Cluj-NapocaTot din Cluj-Napoca vine şi David Şăulean, de profesie IT-ist, care a început în 2019 businessul Genta, după o investiţie de 30.000 de euro, din dorinţa de a face mai mult decât programare şi de a crea ceva pe care să îşi poată pune amprenta personală. Astăzi, el produce portofele bărbăteşti şi de damă, genţi şi huse de laptopuri, toate din piele naturală, sub brandul Genta.Antreprenorul urmăreşte în prezent o finanţare europeană, care se ridică la 200.000 de euro şi prin care vrea să extindă partea de producţie – practic, să construiască o hală proprie în care să se desfăşoare producţia, întrucât, momentan, ea are loc într-un garaj.Chair2Go – BrașovPentru Ionatan Politic, un tânăr din Braşov, garajul tatălui său a fost locul de pornire pentru Chair2Go, o serie de scaune din lemn de brad. Etapele producţiei – adică asamblarea pieselor, vopsirea şi ataşarea materialului textil – au în continuare loc în garajul tatălui său.Ionatan Politic a început să producă scaune din lemn de brad în 2019, la şapte ani după ce realizase primul prototip, în Germania, după o schiţă. A perfecţionat modelul şi a ajuns să creeze un brand cu care, la începutul anului 2020, ţintea să meargă la festivaluri, înainte ca pandemia să-şi facă de cap.Garajul Galben – TimișoaraGarajul a fost un element atât de important în businessul dezvoltat de Dragoş Jivan şi Radu Piloca, încât ei au ales să-l transforme chiar în brand. Cei doi antreprenori au început în urmă cu circa nouă ani să recondiţioneze biciclete într-un garaj din Timişoara. Treptat, au trecut la confecţionarea de mici obiecte de mobilier, precum cuiere, taburete sau măsuţe de cafea. Activitatea a crescut de la an la an, iar din 2019 a devenit o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în producţia de mobilier unicat. Businessul poartă numele de Garajul Galben, scrie zf.ro.Panseea – BucureștiÎntr-un garaj a început şi povestea Panseea, un brand de cosmetice fondat de Carmen Zaiu. La capătul mai multor ani de experienţă în domeniul financiar, ea a început să facă primele produse cosmetice pentru folosul propriu după ce a descoperit că suferă de unele alergii şi probleme de piele, iar produsele din comerţ nu îi făceau bine. Aşa a ajuns să producă acasă loţiuni şi unguente din uleiuri vegetale presate la rece şi unturi naturale nepurificate. De la pasiune la afacere a fost nevoie de un laborator în care să fie produse loţiunile, astfel că acesta a fost amenajat în propriul garaj din Voluntari, lângă Bucureşti.Smart ProductsGuy Mandler şi Ştefan Heghes au pornit businessul Smart Products tot într-un garaj în anul 2014, din dorinţa de a pune pe piaţa românească produse inteligente, de la becuri smart, console de jocuri, drone sau gadgeturi până la trotinete şi scutere electrice.În prezent, compania face import şi distribuţie B2C prin intermediul magazinului online, cu desfacere atât în România, cât şi în America prin intermediul Amazon, dar şi vânzare B2B în parteneriat cu jucători mari din piaţa comerţului online.Bereta – TimișoaraÎn garaj s-a născut şi berea Bereta, produsă de Adrian Biebel. Originar din Timişoara, el a început să facă propriile experimente în producţia de bere artizanală într-un garaj din oraşul natal în 2013. Trei ani mai târziu a creat microberăria Bereta.În timp, berea artizanală produsă în Timişoara a ajuns şi în oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Braşov, Constanţa, Oradea şi Arad.sursa foto: thebalancesmb.com

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite