Connect with us

Prin Oras

Tribunalul Cluj i-a dat peste nas lui David Ciceo in chestiunea gardului despartitor ridicat abuziv de Aeroportul clujean peste parcarea GOTO. Instanta a decis ca gardul trebuie sa dispara

Alex Campian

Published

on

Tribunalul Cluj i-a dat peste nas lui David Ciceo in chestiunea gardului despartitor ridicat abuziv de Aeroportul clujean peste parcarea GOTO. Instanta a decis ca gardul trebuie sa dispara

Tribunalul specializat Cluj a decis marți în favoarea GOTO Parking în disputa legală pe care această companie o are cu Aeroportul Internațional Cluj pe un teren folosit ca parcare în incinta aeroportului. În vara acestui an, prin mijlocul parcării administrate privat (încă din 2010), a fost ridicat abuziv un gard despărțitor format din panouri mobile de plastic, având drept consecință o serie întreagă de neînțelegeri între cele două entități. Instanța de judecată a hotărât ca reprezentanții Aeroportului si David Ciceo să înlăture imediat gardul de pe limita suprafeței de teren și să oprească orice alte lucrări similare care ar putea afecta exploatarea normală a parcării. În plus, regia autonomă va trebui să plătească și cheltuieli de judecată în valoare de 6.040 de lei.Tribunalul Specializat din Cluj a dat o sentință executorie încă din 4 noiembrie 2021, dar aeroportul a declarat apel, respins marți. Astfel, decizia instanței este definitivă și executorie, adică aeroportul va trebui să se conformeze și să desființeze gardurile. Oricine trece astăzi prin parcarea aeroportului poate constata cu ușurință că în ultimii doi ani lucrurile au fost îmbunătățite foarte mult pe partea din fața terminalelor de sosiri și plecări. Nu același lucru se poate spune despre partea de vest a parcării, exact suprafața în dispută. Concluzia simplă este și foarte clară: oamenii care se pricep trebuie lăsați să-și vadă de treabă! Istoricul disputei terenului Între Consiliul Județean Cluj şi UTI Parking (actualmente GOTO Parking) s-a încheiat contractul de concesiune nr. 29 din 17.08.2010 pentru o perioadă de 45 de ani în vederea realizării lucrărilor pentru extinderea parcării auto existente, construirea unui parking auto etajat și construirea unui hotel de 4* în perimetrul Aeroportului Internațional Cluj-Napoca. Astfel, începând cu 20.04.2011, serviciul public de parcare din incinta Aeroportului a trecut în administrarea UTI (devenită între timp GOTO Parking), acesta incluzând, desigur, şi locurile de parcare existente pe suprafaţa de teren unde se preconiza că se va construi parkingul supraetajat (toate parcelele). Contractul de concesiune recunoaște dreptul exclusiv al concesionarului de a exploata serviciul public de parcări, respectiv toate suprafeţele de teren cu destinaţie de parcare din incinta Aeroportului Cluj-Napoca. Ca urmare a faptului că respectivul concedent nu a predat un amplasament construibil (pentru hotel și a parkingul supraetajat), prin Hotărârea nr. 269 din 29 septembrie 2011 s-a aprobat Actul adițional nr. 1 la Contractul de concesiune de lucrări publice nr. 29/17.08.2010 prin care părțile de comun acord au convenit modificarea contractului de concesiune, în sensul suspendării obligațiilor de construire a parkingului și a hotelului. În cuprinsul actului adițional nu se face nicio referire la reducerea suprafeței concesiunii, cu toate că s-au suspendat unele obligații din motive neimputabile concesionarului. Însă prin suspendarea obligaţiei de realizare a parcării se menţinea situaţia juridică şi faptică existentă la acel moment: suprafeţele de teren (diferenţa dintre suprafaţa totală a parcelei destinată parkingului şi amprenta efectivă a pavilioanelor: 9.450 mp şi 1.930 mp, adică 7.520 mp) aflate între pavilioanele care se impuneau a fi demolate pentru a obţine un amplasament adecvat pentru construirea parcării supraetajate, rămâneau să fie utilizate potrivit destinaţiei lor de la acel moment: locuri de parcare amenajate la sol.Pentru a se clarifica acesta aspecte legate de relaţiile contractuale, la 25.05.2015 reprezentanţii Consiliului judeţean şi cei ai UTI semnează în comun Nota de constatare nr. 192 – care, potrivit denumirii sale avea, aşadar, un caracter recognitiv (confirmativ, retroactiv), care a avut ca obiect „locurile de parcare din incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj, aflate în concesiunea UTI Parking & Hotel management SRL”. Acest înscris confirmă astfel faptul că în total, în exploatarea subscrisei se află un număr de 614 locuri de parcare, din care 287 sunt în parcarea existentă în zona amprentei parkingului supraetajat, iar din acestea un număr de 100 locuri fiind date în folosinţa Aeroportului (pentru angajaţi) potrivit art. 51 lit. d contract în mod gratuit.Ulterior, contractul de concesiune a fot rezoluționat parțial potrivit notificării emise de către UTI PARKING & HOTEL MANAGEMENT SRL (actuala GOTO Parking) care la data de 31.08.2016 a înregistrat la Consiliul Județean Cluj Notificarea privind încetarea parțială a contractului de concesiune cu privire la obligația concesionarului de construire a parkingului auto etajat și a hotelului, obligații care se regăseau în Contractul de concesiune nr. 29 din 17.08.2010 încheiat între părţi, obligații suspendate prin actul adițional nr. 1. Cu toate că la finalul anului 2019, reprezentanţii Aeroportului au iniţiat o cerere în pretenţii împotriva UTI prin care se solicita obligarea companiei la realizarea lucrărilor de reparaţii a parcării, în prezent consideră că GOTO nu ar avea dreptul de a exploata această parcare, de aici reieșind comportamentul contradictoriu al Aeroportului. În cadrul acestui dosar se formulează şi o cerere de asigurare de dovezi în care se recunoaşte faptul că, în calitate de concesionar am exploatat continuu întreaga parcare, finalizată cu raportul de expertiză tehnică judiciară realizat de dna expert Mirela Vasiu. Ulterior, Consiliul Județean Cluj a emis HCJ Cluj nr. 113/28.05.2020 prin care s-a transmis în administrarea Aeroportului Cluj o parte din suprafața parcării, și anume cele 287 de locuri de parcare amplasate în zona amprentei parkingului supraetajat în condiţiile în care formal, până în data emiterii HCJ nr. 113/28.05.2020, toată parcarea se afla în administrarea Consiliului Județean Cluj. Din acest moment Aeroportul începe să șicaneze GOTO și să efectueze mai multe acțiuni abuzive. Astfel, acum un an, la începutul lunii august 2020 Aeroportul a ocupat abuziv prin amplasarea de garduri, suprafața din CF 342234 din parcare, însă urmare a plângerilor la poliție, acesta probabil și-a dat seama de caracterul abuziv al deposedării, motiv pentru care Aeroportul și-a încetat demersurile și a înlăturat gardurile/benzile montate. Mai apoi, în fața instanțelor de judecată se înregistrează mai multe cereri de chemare în judecată, dosar nr. 16712/3/2020 prin care GOTO solicită anularea HCJ nr. 113/2020, dosar nr. 768/1285/2020 prin care solicită ca instanța să constate dreptul GOTO de exploatare exclusivă a parcării aeroportului, dosar nr. 3171/117/2020 prin care se solicită, printre altele, ca instanța să oblige GOTO să înceteze orice fel de „acte de administrare” cu privire la imobilul teren proprietate publică a Județului Cluj, situat în Cluj-Napoca, str. Traian Vuia, nr. 149, identificat în CF nr. 339210 Cluj-Napoca, nr. cad. 339210 în suprafață de 12546 mp transmis în administrarea Aeroportului prin HCJ nr. 113/28.05.2020), toate dosarele fiind în curs de soluționare. În 13 august 2021, angajați ai aeroportului, în frunte cu directorul de securitate aeroportuară, directorul de operațiuni aeroportuare și aproximativ alte 20 de persoane, au procedat la montarea unor garduri despărțitoare formate din panouri mobile, din plastic pe limita terenului înscris în CF 342234 (fost 339210), teren aflat în litigiu odată cu emiterea HCJ Cluj nr. 113/2020. Astfel, aeroportul, a blocat accesul la parcelă pentru GOTO Parking și pentru clienții săi și a amenajat o nouă parcare proprie (Parcarea 1 Vest)  cu toate că din 2011 și până în 13 august 2021 terenul în cauză a fost în exploatarea GOTO fiind folosit ca parcare indiferent de cine era administrator al respectivei suprafețe de teren raportat la caracterul exclusiv al dreptului concesionarului de exploatare a parcărilor prevăzut în contractul de concesiune nr. 29/2010.      

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite