Connect with us

Social

Un turist clujean a explorat dimensiunea verde a Sibiului și are un mesaj pentru Boc: „Poate fi model pentru Cluj, e exemplu de bune practici”

Stefan Petre

Published

on

Un turist clujean a explorat dimensiunea verde a Sibiului și are un mesaj pentru Boc: „Poate fi model pentru Cluj, e exemplu de bune practici”

Un turist clujean a explorat Sibiul în aceste zile de toamnă și a găsit doar cuvinte de laudă pentru județul vecin. Dimensiunea verde a orașului Sibiu se vede fără lupă. Natura este lăsată să-și facă treaba, cu intervenții minime, fără betonări excesive. Modul în care sibienii își amenajează parcurile poate fi un bun model pentru Cluj-Napoca, unde oamenii au obsosit să vadă granit în fiecare spațiu verde unde intervine Primăria.„Brumă, pământ, frunze de toamnă și meandre – manifest pentru natură urbană. Și un apel către Emil Boc ca președinte AMR
Alerg de la hotel din Parcul Sub Arini direct în Parcul Natural Dumbrava Sibiului, care e cel mai bun exemplu de arie protejată urbană. Din zona peri-centrală ajungi în afara orașului, fără să te întâlnești cu mașini, doar auzi ecoul lor. Ce e exemplu de bune practici la Parcul Sub Arini și poate fi model pentru Cluj, mai ales că își amenajează parcurile, e că au lăsat cărări de pământ și frunzele toamnei pe cărări. Sunt și trunchiuri de copaci prăbușite peste pârâul Trinkbach și lăsate peste apă sau prin parcul dublu față de Parcul nostru Central pentru că se știe că un copac mort hrănește mai multă viață decât un copac viu. Pârâul în sine nu e betonat în parc, are meandre, nu e canal, vegetație și pământ moale numai bun să mă copilăresc și să sar de pe un mal pe altul, cum îmi închipui că ar putea face copiii mei la Canalul Morii ori la alte pâraie, acum ascunse de garduri și garaje, care ar putea fi amenajate minim invaziv în Cluj. 
Parcul este conectat cu alei, cărări de pământ și piste de biciclete de Parcul Natural Dumbrava Sibiului, rezervație de aproape o mie de hectare, care are trasee tematice, locuri de popas din materiale naturale, așa cum pădurile Făget, Hoia și Lombului nu au, poate și pentru că nu sunt recunoscute ca arii naturale urbane protejate, categorie nou creată în legea privind ariile naturale protejate, care acum e în dezbatere publică. Asociația Municipiilor din România (AMR), condusă de Emil Boc, cea mai importantă asociație de lobby din România, ar putea urgenta dezbaterea privind legea, categoria aceasta deja acceptată în draftul legislativ al Ministerului Mediului să fie înființată prin lege până la finalul anului, iar de anul viitor să aibă Clujul o strategie de biodiversitate, ca în acest caz la Sibiu prin care Parcul Est e declarat arie naturală, așa cum declarativ primăria a acceptat, la fel și Hoia, unde Primăria are un studiu de biodiversitate, care extinde ariile naturale de la câteva zeci de hectare la sute. Făgetul ar merita extins ca arie naturală, așa cum au fost făcute propuneri recent pentru a stăvili haosul imobiliar. Pădurea Lombului, care e a Primăriei, și pășuni limitrofe merită declarate arii naturale. De asemenea, ar trebui să avem un Inel Verde Metropolitan cu multe zone protejate, dar și cu trasee continue, inel străpuns de Someș. 
Mai important decât a declara arii naturale, e a avea un management coerent, cu custozi și pază plătită de primărie, cu acces continuu, așa cum am văzut la Sibiu, unde ai intrare în parcul natural Dumbrava Sibiului dinspre Sub Arini pe cărări și alei în afara traficului auto. Tot la fel putem avea și spre Hoia, unde sunt mai multe alei pietonale dinspre cartierul Grigorescu nesemnalizate și neștiute de mai nimeni, ca să ocolim traficul auto dinspre Tăietura Turcului, Uliului sau Donath Park. Ori să avem acces pietonal și velo dinspre Cluj spre Pădurea Lombului, nu doar dinspre Comuna Baciu, căci nu poți ajunge direct pentru că Primăria nu a creat o cale de acces de câțiva metri, așa că dai în gardurile grădinilor și livezilor oamenilor ori în stâna cu dulăi neprietenoși.Alerg în pantaloni scurți, pe iarbă e brumă, aerul rece, tăios mă trezește. E înviorare bună după Nightlosers la Astra Film Fest. Mișcarea e doar o jumătate de oră, pământul e moale, nu mă mai doare călcâiul de la fasciita plantară care mi-a chinuit piciorul intermitent în ultimii ani. Din Sibiu se văd munții, au zăpadă, eu îmi închipui din patriotism local că sunt Apusenii. La început a fost visul. Și visul se construiește pas cu pas… Pas cu pas voi veți alerga, plimba sau pedala pe zeci de km în jurul Clujului în interiorul Inelului Verde Metropolitan, cu familia, prietenii, câinii voștri, în siguranță față de nebunia traficului auto și de la noi, și de aici, din Sibiu”, a relatat activistul civic clujean Adrian Dohotaru.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Magia Nopții la Cluj Never Sleeps, surprinsă de fotograful Lucian Nuță

Egon Kilin

Published

on

Weekendul trecut, Clujul a fost din nou cuprins de farmecul nopții, odată cu ediția spectaculoasă Cluj Never Sleeps. Pe strada Iuliu Maniu, locul unde istoria se întâlnește cu energia urbană, trupa Eternal Flames a încins atmosfera cu un show de foc plin de emoție, lumină și adrenalină. 🔥🌙

În mijlocul acestui spectacol vizual impresionant, fotograful Lucian Nuță a reușit să surprindă esența momentului în imagini de o forță rară – cadre care redau nu doar mișcarea flăcărilor, ci și vibrația publicului, conexiunea dintre artiști și oraș, și acel „ceva” magic ce transformă o noapte de vară într-o amintire de neuitat. ✨

📷 Lucian este cunoscut pentru talentul său de a captura momente autentice, iar seria de fotografii de la Cluj Never Sleeps dovedește încă o dată măiestria sa. Fiecare imagine transmite povestea unei nopți în care arta, pasiunea și orașul au bătut la unison.

#cluj #clujulmagic #clujneversleeps #eternalflames #luciannuta #artaînstradă #noapteamagică

Foto: Lucian Nuta

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

De ce și-a părăsit o tânără viața construită în Cluj pentru a se întoarce la Timișoara

Alex Campian

Published

on

Pentru mulți tineri din România, comparația între Cluj-Napoca și Timișoara devine inevitabilă – mai ales atunci când aleg o facultate sau își caută un loc de muncă. Cele două orașe, considerate centre universitare și economice importante, sunt adesea puse față în față în funcție de oportunități, costuri și calitatea vieții.

O tânără care a locuit zece ani în Cluj-Napoca a povestit pe Reddit că se gândește serios să se întoarcă în orașul natal, Timișoara. După un deceniu în „capitala Ardealului”, aceasta simte că orașul nu mai corespunde așteptărilor și nevoilor sale actuale.

„A fost o perioadă frumoasă, dar în ultimii ani am început să simt că orașul nu-mi mai oferă ce căutam. Prietenii din copilărie sunt în Timișoara, iar cei pe care i-am legat aici fie au plecat, fie ne vedem rar. Nu mai simt același vibe, iar Clujul mi se pare, de ceva vreme, overhyped și scump pentru calitatea vieții oferite, cu prețuri nejustificate”, a explicat ea.

Tânăra a remarcat că Timișoara are un cost al vieții mai accesibil, mai ales în privința chiriilor și a locuințelor. În plus, ea i-a provocat pe alți români să-și împărtășească experiențele privind cele două orașe.

Un alt utilizator a comentat că numărul mare de clujeni stabiliți în Timișoara poate fi un semn al atractivității orașului din vest. În plus, apropierea de capitale europene precum Budapesta sau Belgrad este un avantaj important.

„Sunt mai mulți clujeni în Timișoara decât timișoreni în Cluj. E un semn, zic eu. În plus, în trei ore ajungi în Budapesta sau Belgrad. De la Cluj, nu prea ai unde merge în același interval. La minusuri: nu ai Untold și nici multe opțiuni de zbor. Vara e foarte cald, fiind zonă de câmpie. Însă oamenii mi se par mai relaxați decât în Cluj, unde există o atitudine pe care n-am înțeles-o niciodată”, a spus acesta.

Un alt român a remarcat că, deși Timișoara este mai plată și lipsită de relief, Clujul oferă acces rapid la natură – munți, păduri și lacuri – ceea ce îl face ideal pentru activități în aer liber.

„În Cluj, la 15 minute cu bicicleta ești în pădure, iar la o oră ai munți și lacuri. În Timișoara ai doar malurile Begăi și ale Timișului, fără mașini. Pe de altă parte, Timișoara e mai aerisită, cu bulevarde largi și prețuri mai decente.”

Un fost locuitor al Clujului, mutat de câțiva ani în Timișoara, spune că orașul bănățean e unul al contrastelor: are un centru spectaculos, dar și cartiere neîngrijite precum Fabric sau Iosefin. În schimb, Clujul e mai uniform, însă cu o dezvoltare urbanistică haotică în zonele periferice, cum ar fi Florești sau Apahida.

„Timișoara are multe palate impresionante, în timp ce în Cluj le numeri pe degete. În centru, Clujul are clădiri mici, de un etaj. Dar Timișoara suferă la capitolul întreținere – multe clădiri istorice sunt în paragină.”

Diferențele se simt și în infrastructura urbană și în prețurile locuințelor. Deși Clujul dispune de un aeroport mai bine conectat, de spitale moderne și de universități apreciate, costul vieții este considerabil mai ridicat.

„Timișoara este încă mai accesibilă pentru un tânăr la început de drum. Chiriile și apartamentele sunt mai ieftine. Deși aeroportul are mai puține zboruri, apropierea de Belgrad și Budapesta compensează”, a explicat un alt comentator.

Tot el subliniază că Timișoara are o climă mai blândă iarna, spre deosebire de Cluj, unde frigul e mai aspru.

„Timișoara e un oraș în care parcă simți că trăiești, iar Clujul a devenit sufocant”, a concluzionat un utilizator care a locuit în ambele orașe.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Prețul cireșelor în Cluj: testăm banca înainte să gustăm!

Alex Campian

Published

on

S-au întors cireșele în piețele din Cluj, dar și-au adus și prețul cu ele – și nu glumim: 60 de lei kilogramul! La banii ăștia, parcă nu mai zici “fruct”, ci “bijuterie comestibilă”.

Cumpărătorii privesc cireșele cu drag, le fotografiază, poate chiar le dau like mental, dar mulți pleacă fără să guste. Unii mai curajoși își iau 100 de grame – cât să împartă cu familia, prietenii, vecinii și eventual să trimită și o poză rudelor din străinătate. Ediție limitată.

Importatorii, în schimb, se bucură – aduc cireșe din afară și le vând în Cluj ca pe trufe rare. Cine are poftă, plătește. Cine nu, se uită și oftează. În curând, s-ar putea să apară și abonamente la cireșe, cu rată lunară și bonus de o sâmbură bonus.

Până atunci, în piață se aud voci:
– „Dați-mi, vă rog, trei cireșe. Una pentru mine, una pentru poză și una de rezervă…”

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom