Connect with us

Sport

România nu reușește sa treacă „pragul mediocrității” la construcția de autostrăzi. Mai puțin de 50 km de drum, construiți în 2023

Stefan Petre

Published

on

Secțiunea Chețani-Câmpia Turzii A3/Foto Asociația Pro Infrastructura Facebook.com

Economie

România reușește cu greu să dea în folosință aproape 50 de km de drumuri în 2023. Până în prezent au fost inaugurați doar 13 km, pe A3, secțiunea Nuşfalău – Suplacu de Barcău.

Secțiunea Chețani-Câmpia Turzii A3/Foto Asociația Pro Infrastructura Facebook.com

  Potrivit Asociației Pro Infrastructura (API), în 2023 România ar putea avea un plus de câțiva zeci de kilometri de drum. În condiții ideale, ar putea fi inaugurați aproape 100 de km, dar instalarea iernii și condițiile meteo prea puțin prielnice lucrărilor de șantier reprezintă un impediment substanțial în acest sens.  În septembrie 2023, lungimea totală a autostrăzilor din România a trecut de pragul psihologic de 1000 km. CITEȘTE ȘI: 
Autostrada Transilvania. România atinge borna de 1.000 km de autostradă, prin deschiderea segmentului Nușfalău-Suplacu de Barcău.În prezent, potrivit datelor oficiale, România are contracte de execuție semnate pentru mai bine de 800 de km de drum expres.  Informațiile au fost confirmate și de reprezentanții API, potrivit cărora România va reuși să dea în circulație sub 50 de km la final de an. „România are momentan 1008 kilometri de autostradă și drum expres în exploatare, alți 834 km contractați și încă 95 km în licitație lucrări. Suma totală contractată este de 10,8 miliarde euro la care adăugăm alte 2,1 miliarde euro estimate pe cele 4 proiecte aflate în procedură de achiziție, din care 1,37 miliarde euro pentru lotul cu Tunelul Meseș, perla coroanei. Prețuri fără TVA”, semnalează Asociația Pro Infrastructura. 48,75 kilometri de autostradă în 2023, „media mediocră” a ultimilor cinci aniCompaniile românești lucrează pe circa 53% din lungimea contractată a rețelei și 45% din suma tuturor proiectelor.  „Dacă îi socotim și pe cei de la Coni, Erbașu și Dimex, vedem că românii au 60% din cei 834 km parafați și 50% din valoarea totală a loturilor”, arată sursa citată. Oricum, constructorul UMB pare să întâmpine probleme pe secțiunile de drum contractate, unde volumul de muncă este peste capacitatea de gestionare a firmei. Pe circa 20% din rețeaua de infrastructură aflată în execuție operează mai multe companii din Turcia, italienii construiesc aproape 13% din lungime, iar cele două companii de origine austriacă, Strabag și Porr, sunt responsabile cu 4,6% din rețea.„Miercuri, 29.11.2023, se va deschide primul segment din A0 însă doar între nodurile cu DN1 și A3, adică 9,5 km. Următorul sector cert este tot pe A0, dar pe sud, între DN5 și DN6, probabil că în jur de 10 decembrie, tot aproximativ 10 km.Șanse foarte bune sunt și pe A3 Chețani-Câmpia Turzii, un record național: deschidere cu 8 luni și ceva înainte de termen. 15,7 kilometri dar la limită, în perioada 15-20 decembrie.Deci dacă adunăm loturile certe/cu șanse foarte bune, avem 48,75 kilometri noi de autostradă în 2023, media mediocră a ultimilor 5 ani”, arată specialiștii în infrastructură. De altfel, sunt șanse și pentru deschiderea primului drum expres din Ardeal, centura Oradea-A3, însă doar dacă condițiile meteo o va permite, iar antreprenorii se vor mobiliza exemplar. CITEȘTE ȘI: 
Primul drum expres din Ardeal. Drumul de legătură Autostrada Transilvania-Oradea, cu o lungime de 19 km, deschis circulației în decembrie„Pe cei 13 km de drum expres ai legăturii A3-Centura Oradea antreprenorul Strabag are termen martie 2024 și vrea să-i dea în trafic în decembrie, la limită, dar mai are multă treabă de făcut, iar vremea și ultimele livrări necesare pot pune bețe în roate.Deci DOAR DACĂ se aliniază toate planetele la sfârșit de an vom avea 93,5 kilometri noi de autostradă și drum expres pe care putem circula, plus 10 kilometri de autostradă muzeu pe A0 Nord 2 fiindcă iresponsabilii CNAIR nu au făcut descărcarea provizorie promisă de peste un an”, semnalează Asociația Pro Infrastructura. În prezent, singurul segment din Autostrada Transilvania fără contract rămâne secțiunea ce include și tunelul Meseș (Poarta Sălajului-Zalău-Nușfalău). Considerat drept cel mai dificil lot de pe A3 Cluj – Oradea, secțiunea de 41 de km a Autostrăzii Transilvania, care include și Tunelul Meseș, avea estimat un termen de realizare de 6 ani și jumătate.Lotul Nădășelu – Zimbor de pe Autostrada Transilvania ar putea fi terminat în primăvara anului 2025, dar fără viaductele de 3,2 km de la Nădășelu și Topa Mică. din județul Cluj. Potrivit unei analize realizate de cercetătorii UBB, județele care au cel puțin un tronson de autostradă au un PIB pe cap de locuitor semnificativ mai ridicat decât județele fără autostradă.Din nefericire, până în prezent, România a reușit să realizeze în medie mai puțin de 45 de kilometri de autostradă pe an.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link

Facebook Comments Box

Cultura

Legenda halterelor din Cluj: Povestea campionului care a scris istorie

Cosmin Ardelean

Published

on

Ștefan Tașnadi – Clujeanul care a ridicat România pe podiumul olimpic

Ștefan Tașnadi (Tasnádi István), unul dintre cei mai mari halterofili ai României și un adevărat simbol al Clujului, rămâne o legendă a sportului. Cu o carieră impresionantă și peste 50 de recorduri naționale doborâte, Tașnadi și-a pus amprenta asupra halterelor românești, devenind primul sportiv din țară care a cucerit medalii la categoriile mari de greutate.

Născut pe 21 martie 1953, lângă Cluj, la Sic, Tașnadi și-a început cariera în 1970 la Școala Sportivă Viitorul Cluj, iar ulterior a fost legitimat la AS Clujana. A devenit rapid unul dintre cei mai valoroși sportivi români, fiind selecționat în lotul olimpic de haltere al României între 1976 și 1984.

Argint olimpic la Los Angeles
Momentul de glorie al carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, unde a cucerit medalia de argint la categoria 110 kg. Pe lângă această performanță remarcabilă, a obținut și o medalie de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de la Moscova în 1983.

De la campion la mentor
După retragerea din activitatea competițională, Tașnadi și-a dedicat viața antrenoratului, formând generații de sportivi la CS Universitatea Cluj. De asemenea, a activat ca arbitru internațional, contribuind la dezvoltarea acestui sport. Pentru meritele sale excepționale, i-au fost acordate titlurile de Maestru Emerit al Sportului și Clujean de Onoare.

Marele campion s-a stins din viață pe 28 februarie 2018, însă moștenirea sa continuă să inspire tinerii halterofili și să rămână un reper al excelenței în sport.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Piste de biciclete luminate noaptea în Polonia. Oare când la Cluj?

Cosmin Ardelean

Published

on

Polonia luminează viitorul bicicliștilor – când vine și rândul Clujului?

Imaginează-ți o pistă de biciclete care începe să strălucească odată cu lăsarea serii, fără electricitate, fără becuri și fără costuri de întreținere! Nu, nu e un scenariu dintr-un film SF, ci o realitate impresionantă din Polonia.

În orașul Lidzbark Warmiński, bicicliștii se pot bucura de o pistă inovatoare realizată dintr-un material fosforescent special, care absoarbe lumina solară pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții. Rezultatul? Un traseu spectaculos, de un albastru intens, care oferă nu doar o priveliște uimitoare, ci și mai multă siguranță în trafic.

Această soluție sustenabilă elimină necesitatea iluminatului stradal clasic, fiind prietenoasă cu mediul și economică pe termen lung. Inspirată de proiecte similare din Olanda, pista a atras rapid atenția urbanistilor și a comunităților de bicicliști din întreaga Europă.

Dar ce se întâmplă la Cluj? Orașul nostru se mândrește cu o comunitate activă de bicicliști, însă infrastructura încă lasă de dorit. O astfel de inovație ar putea revoluționa transportul alternativ și ar transforma Clujul într-un oraș și mai prietenos cu bicicliștii.

Dacă Polonia a reușit, de ce nu și noi? Poate că e timpul ca administrația locală să ia în considerare acest model și să aducă un plus de siguranță și inovație pe pistele de biciclete din Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Doliu la CFR Cluj: Ce i s-a întâmplat lui Dan Petrescu?

Cosmin Ardelean

Published

on

Doliu în familia CFR Cluj: Mama lui Dan Petrescu s-a stins din viață

Familia CFR Cluj este în doliu după pierderea unui membru important. Mama antrenorului Dan Petrescu a încetat din viață, lăsând un gol imens în inimile celor care au cunoscut-o și iubit-o.

„Familia CFR a pierdut astăzi un membru important. Un membru care nu a încetat niciodată să ne fie alături, chiar și de la distanță, iubind din suflet culorile alb și vișiniu. Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente, către antrenorul nostru, Dan Petrescu, care trece prin clipe grele după pierderea mamei sale”, a transmis clubul CFR Cluj printr-un comunicat oficial.

Întreaga comunitate CFR Cluj, jucători, antrenori și suporteri, își exprimă condoleanțele și susținerea față de Dan Petrescu în aceste momente dificile. „Întreaga noastră familie îi este alături și îi dorește multă putere! Sincere condoleanțe familiei îndurerate! Dumnezeu să o odihnească în pace”, se arată în comunicat.

Mama lui Dan Petrescu a fost o susținătoare ferventă a echipei, chiar și dincolo de distanță, iar devotamentul ei față de club va fi mereu amintit.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite