Connect with us

Prin Oras

Manual de prezentare a eșecurilor drept succese

Alex Campian

Published

on

Manual de prezentare a eșecurilor drept succese

Clujenii cu spirit civic constată că, din cele mai multe proiecte culturale de anvergură promise de-a lungul anilor, municipiul Cluj-Napoca s-a ales doar cu conferințe, idei și dezbateri, dar cu prea puține proiecte concrete. Nici până astăzi, așa-numita Capitală culturală a Ardealului nu dispune de un sediu pentru Filarmonica clujeană, iar orașul smart n-a fost suficient de inteligent încât să obțină titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Vorbele ţin loc de realizări.„Echipa care in 2016 a pierdut Capitala Culturala pentru Cluj-Napoca si banii europeni ne-rambursabili, dar conform promisiunii binomului Boc-Tise au cheltuit milioanele alocate din Bugetele Local si Judetean (reprezentand contributia locala la proiect), FARA sa realizeze vreun angajament asumat, respectiv: – amenajarea parcului Feroviarilor pentru festivaluri, destindere creativa si actiuni cultural-recreative, – construirea cladirii Filarmonicii, – amenajarea malurilor Somesului pentru promenada, biciclete si actiuni culturale – in afara Centrului Istoric ultra-aglomerat cu chermeze si iarmaroace kitsch, etc. etc. Singura lor realizare trambitata cu emfaza in draftul SIDU 2021-2030 (ce NU este posibil sa fie aprobat inca), este ca au creat CCC – Centrul Cultural Clujean (prin banala schimbare a numelui asociatiei din Cluj 2021- Capitala Culturala Europeana, ca sa uite lumea de dezastrul cultural produs)”, semnalează Adrian Radu în grupul civic al clujenilor. Din păcate, clujenii par să aibă dreptate, în condițiile în care eșecul cultural al Clujului este prezentat în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), pentru perioada 2021-2030 drept un real „succes”. Responsabilitatea pentru un fiasco asociativ a fost aruncată în cârca comunității:„Alte exemple de succes constau în înființarea Centrului Cultural Clujean (CCC), un exemplu foarte bun de delegare a autorității către o entitate non-guvernamentală, formată din peste 100 de actori locali: organizații și instituții culturale, universități, asociații ale mediului de afaceri, ale societății civile, administrația locală și regională. Înființarea sa este strâns legată de proiectul Cluj Capitală Europeană a Culturii 2021, titlu care a fost în final obținut de Timișoara – ceea ce a demonstrat o capacitate deosebită a comunității de a învață și din eșecuri și de a le valorifica ca pe o oportunitate de a continua colaborarea. Astăzi, CCC derulează programe în mai multe domenii: dezvoltare culturală, comunitară, urbană, formulare de politici și este unul dintre principalii vectori ai schimbării”, se arată în Anexele Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), pentru perioada 2021-2030. Vezi AICI. „Civicii au cerut si acum insista pentru imputarea sumelor cheltuite din buzunarul clujenilor (Bugetul Local, cotizatia Primariei, Bugetarea Participativa, Casa Municipala de Cultura) in ultimii 8 ani de acesti BOKemeni, dupa un audit independent si un control al Curtii de Conturi si DNA. Stoparea finantarii in continuare cu bani din buzunarul clujenilor – Bugetul Local. Sa demonstreze clujenilor ca se pot auto-finanta si sustine la fel cum fac TOATE ONG-urile viabile-serioase din Cluj si sa acceseze fonduri europene pentru creatia artistica, culturala, creatorii si artistii independenti, … Sa terminam cu sinecurile, lipitorile, profitorii, electoratul politruc ne-folositor clujenilor dar finantati din taxele-impozitele-amenzile pe care le platesc la timp si civic cetatenii Clujului”, adaugă Radu în grupul de Facebook „Clujul Civic”. „Acest proiect ratat TREBUIE obligatoriu sa aiba un capitol distinct in RAPORTUL PRIMARULUI privind SIDU 2016-2020 anterior, ce refuza ostentativ sa-l prezinte in fata cetatenilor Clujului si Consiliului Local, incalcand grav legea si blocand discutarea-aprobarea SIDU 2022-2030 (pentru ca deja 2021 a trecut si trebuie obligatoriu schimbat nu doar in continut dar si in TITLU).Doar stim cu totii ca NU au luat in considerare RECOMANDARILE evaluatorilor UE dupa pre-selectie ci le-au persiflat la fel si propunerile specialistilor clujeni in cultura si arta… Mai rau, au refuzat asistenta ne-rambursabila (gratuita) oferita de SES-Germania din partea a 2 experti care au adus succes in 2 orase germane – acum pe lista Capitalelor Culturale Europene. Mai bine au PLATIT un expert discretionar din banii publici pentru a promova propriile interese marunte. Clujenii nu sunt nici amnezici si nici usor de pacalit de viclenii activisti culturali si “vizionar”. NU ezitati sa cautati actiunile Consiliului Civic din 2015-2016, care a incercat sa ajute sa castigam titlul de Capitala Culturala Europeana si sa se evite dazastrul cultural de imagine, inregistrat in inima oamenilor de cea mai inalta sensibilitate si exprimare artistica … de niste parveniti si ne-integrati in spiritual cultural-artistic bi-milenar al Orasului Comoara”, notează Adrian Radu. Cluj-Napoca a pierdut lamentabil titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 în favoarea Timișoarei. Ori scopul initial al Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană a fost tocmai acela de a asigura Clujului titlul cultural european. Chiar dacă a înregistrat un eșec în acest sens. proiectul asociației a continuat, însă sub un alt nume. În decembrie 2016, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană hotăra în cadrul unei Adunări Generale Extraordinare a Membrilor, schimbarea numelui în Centrul Cultural Clujean (CCC). CITEȘTE ȘI: Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană devine Centrul Cultural ClujeanÎn fiecare an, organizațiile neguvernamentale (ONG) și asociațiile culturale au beneficiat de alocări financiare consistente din bugetul public. Spre exemplu, anul trecut, Centrul Cultural Clujean solicita suma de 2.000.000 de lei pentru proiectul ”Cultura Inspiră”.CITEȘTE ȘI: Centrul Cultural Clujean prinde tupeu chiar dacă a ratat titlul de Capitală Culturală Europeană: cere alte 2 milioane de lei de la PrimărieMai mult, din proiectele culturale de anvergură ale Clujului, precum obținerea titlului de capitală a culturii la nivel european ori realizarea unui sediu pentru Filarmonica clujeană, pare să se fi ales praful.Însă chiar și în aceste condiții, eșecul cultural al Clujului este prezentat în SIDU 2021-2030 drept „o capacitate deosebită a comunității de a învață și din eșecuri și de a le valorifica ca pe o oportunitate de a continua colaborarea”. Cu aceiași actori culturali.    

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Orasul Tau

Un Adio Dureros: Taximetria din Cluj-Napoca a Pierdut un Coleg Drag

Stefania Heinz

Published

on

Astăzi, o veste tristă a cutremurat comunitatea taximetriștilor din Cluj-Napoca, lăsând în urmă un gol imens în sufletele celor care l-au cunoscut și apreciat. Pe un grup dedicat profesioniștilor din domeniul taximetriei, a apărut o postare care a stârnit un val de emoție și regrete: „Taximetria din Cluj-Napoca a pierdut un coleg. Așa cum îi spuneam noi, „Mami”, un om bun, un coleg adevărat, plecat mult prea devreme dintre noi.”

Postarea, plină de durere și respect, este un omagiu adus unui bărbat care, deși nu mai este printre noi, va rămâne în inimile celor care l-au cunoscut. „Mami” era un nume drag colegilor săi, un om care a fost mereu acolo pentru oricine avea nevoie de ajutor, un suflet generos care a lăsat o amprentă adâncă în comunitatea taximetriștilor din Cluj.

Acesta nu a fost doar un coleg de serviciu, ci o persoană care știa cum să aducă un zâmbet pe fețele celor din jur. Prietenii din breaslă își aduc aminte de momentele petrecute împreună, de discuțiile sincere și de momentele de camaraderie care făceau din fiecare zi de muncă o experiență mai ușoară. Cuvintele sunt insuficiente pentru a descrie pierderea imensă simțită acum de toți cei care l-au cunoscut.

„Plecare mult prea devreme” – aceasta este fraza care se repetă în comentariile colegilor, subliniind cât de nedreaptă este viața uneori. Moartea prematură a unui om bun este o tragedie care lasă urme adânci, nu doar în familie, ci și în cercul celor care l-au admirat și respectat.

Condoleanțele pentru familia îndurerată sunt exprimate de către întreaga comunitate de taximetriști, care le transmite un mesaj de compasiune și putere în aceste momente grele. „Dumnezeu să vă dea putere în aceste momente grele și să-l așeze pe Mami în pace și lumină”, sunt cuvintele care reflectă durerea profundă resimțită de toți cei care au avut onoarea să-l întâlnească.

În aceste clipe de tristețe, taximetriștii din Cluj își dau adio unui coleg drag, un om care a fost mult mai mult decât un simplu partener de muncă – a fost un prieten, un sprijin, o prezență caldă într-o lume adesea marcată de agitație și oboseală.

„Drum lin, coleg drag” – aceasta este încheierea postării, un ultim omagiu adus unui om care va rămâne mereu în amintirea celor care l-au iubit și respectat.

Pierderea unui coleg de muncă nu este niciodată ușoară, dar în cazul lui „Mami”, ea este cu atât mai grea, având în vedere impactul pe care l-a avut asupra celor din jurul său. Rămas bun, „Mami”. Drum lin! 🕊️🚖

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Orasul Tau

Noua imagine a Sora Shopping Center: transparența ca strategie de mediere urbană

Maria Costea

Published

on

O randare recentă oferă o primă privire asupra modului în care ar putea arăta Sora Shopping Center din Cluj-Napoca după finalizarea amplului proiect de renovare aflat în pregătire. Intervenția propusă urmărește redefinirea relației dintre clădire și oraș, cu un accent puternic pus pe deschidere, vizibilitate și integrare urbană.

Accesul principal dinspre strada Brassai Sámuel este gândit ca un punct-cheie al noii identități arhitecturale. Fațada este tratată prin suprafețe vitrate ample, care permit o legătură vizuală directă între interiorul centrului comercial și spațiul public. Această abordare transformă clădirea dintr-un volum închis într-un element permeabil, care comunică activ cu orașul.

Conceptul de transparență este folosit ca strategie de mediere urbană, având rolul de a estompa granița dintre spațiul comercial și țesutul urban din jur. Prin utilizarea sticlei și a volumelor clare, proiectul propune un dialog continuu între activitățile din interior și viața străzii, contribuind la animarea zonei și la creșterea atractivității pietonale.

Renovarea nu vizează doar o actualizare estetică, ci și o repoziționare a Sora Shopping Center în peisajul central al orașului, adaptată nevoilor actuale ale comunității urbane. Noua imagine sugerează un spațiu mai luminos, mai accesibil și mai conectat la fluxurile pietonale și vizuale ale Clujului.

Proiectul este semnat de Atelier Fkm, în colaborare cu Filofi și Trandafir Arhitectură, echipe care propun o viziune contemporană asupra regenerării clădirilor existente, punând accent pe sustenabilitate, deschidere și integrare urbană.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Orasul Tau

Cum aleg pacienții cabinetele stomatologice din Mărăști și ce face diferența reală

Diana Petrescu

Published

on

Cartierul Mărăști din Cluj-Napoca oferă o varietate largă de cabinete stomatologice, fiecare promițând tratamente moderne și rezultate bune. Totuși, experiența pacienților arată că diferențele dintre aceste cabinete nu țin doar de dotări sau prețuri, ci mai ales de modul în care este trăit actul medical.

Pentru mulți, vizita la stomatolog rămâne asociată cu stresul, durerea sau disconfortul. Însă, din ce în ce mai des, apar și exemple care schimbă complet această percepție.

Ce caută, de fapt, pacienții

Analizând opiniile pacienților care au trecut prin mai multe cabinete stomatologice din Mărăști, apar câteva criterii recurente:

  • tratamente fără durere

  • o abordare calmă și atentă

  • explicații clare

  • tehnologie modernă

  • senzația de siguranță și confort

Deși multe cabinete bifează teoretic aceste aspecte, puține reușesc să le îndeplinească în mod constant.

Experiența care schimbă așteptările

Există cabinete în Mărăști unde tratamentele sunt corecte din punct de vedere medical, dar realizate într-un ritm alert, cu mai puțină atenție la confortul pacientului. În contrast, tot mai mulți pacienți vorbesc despre experiențe complet diferite, în care procedurile sunt atât de fine încât relaxarea devine naturală.

Sunt relatări frecvente despre pacienți care spun că au ajuns să se relaxeze complet în timpul tratamentului, unii chiar afirmând că „ai putea adormi în scaun”. Acest tip de feedback nu apare întâmplător și este strâns legat de profesionalismul și experiența medicilor.

Rolul tehnologiei moderne

Un alt element important care separă cabinetele obișnuite de cele cu adevărat performante este nivelul aparaturii utilizate. Tratamentele minim invazive, diagnosticarea precisă și intervențiile sigure sunt posibile doar acolo unde există investiții constante în tehnologie.

În acest context, Cabinetul Stomatologic Diacicov este menționat frecvent ca exemplu de bună practică, fiind recunoscut pentru utilizarea unor echipamente moderne și pentru adaptarea continuă la noile standarde din stomatologia actuală.

De ce este recomandat de pacienți

Fără a fi promovat agresiv, Cabinetul Diacicov apare constant în recomandările pacienților din Mărăști. Motivele invocate sunt similare:

  • lipsa aproape totală a durerii

  • mișcări extrem de precise și delicate

  • medici care explică și lucrează cu răbdare

  • o stare de calm rar întâlnită într-un cabinet stomatologic

Rata mare de pacienți care revin și recomandă mai departe este un indicator clar al calității serviciilor, mai ales într-o zonă cu ofertă atât de diversă.

Concluzie

Alegerea unui cabinet stomatologic în Mărăști nu ar trebui să se bazeze doar pe proximitate sau preț. Experiențele pacienților arată că diferența reală este dată de confort, finețea tratamentelor și nivelul tehnologic.

Iar atunci când aceste criterii sunt analizate obiectiv, Cabinetul Stomatologic Diacicov este adesea menționat ca reper și recomandare naturală pentru cei care își doresc o experiență stomatologică lipsită de durere și stres.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom